Procurorii și judecătorii ÎȘI SUSPENDĂ ACTIVITATEA în mai multe județe. Cer ABROGAREA OUG 7, care modifică legile justiției

Peste 100 de judecători și procurori au protestat în fața Curții de apel Cluj față de ordonanța care modifică legile justiției, anunțând că vor suspenda activitatea judiciară timp de o săptămână. Un grup de persoane din mișcarea #rezist i-a aplaudat pe magistrații care protestau.

Judecătorii și procurorii purtau pancarte cu mesaje precum „Domnule ministru, ajunge!”, „Justiție independentă”, „Stat de drept”, „Abrogați OUG neconstituțională 7” sau „Nu există justiție independentă fără procurori independenți”.

Judecătorul Mihai Ghica de la Judecătoria Cluj-Napoca a declarat că protestul este spontan, provocat de OUG 7 emisă de Guvern „în pripă”, fără consultarea CSM.

Judecătorul Cristi Danileț  a precizat că se dezice de Tudorel Toader, căruia i-a fost student și a anunțat că – începând de luni – toate cauzele, cu excepția celor urgente (cauze cu minori, ordine de protecție, suspendarea actelor administrative, ordonanțe președințiale), vor fi amânate cel puțin o săptămână.

Judecătorii susțin contestarea în justiție a modului de desemnare a conducerii Inspecției Judiciare și a conducerii SIIJ și solicită președintelui CSM și președintele statului să sesizeze CCR pentru conflict juridic de natură constituțională generat de adoptarea OUG nr. 7/2019 „pe motiv că se încalcă principiul constituțional al controlului ierarhic și îl împiedică pe Procurorul General al PICCJ să își exercite obligațiile”.

Totodată, judecătorii cer Parlamentulului să dezbată în procedură de urgență adoptarea cu modificări sau respingerea OUG nr. 7/2019, ocazie cu care să abroge dispozițiile legale cuprinse la art 881-889 cu privire la Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție și să modifice Legea nr. 90/2001 pentru a restricționa dreptul Guvernului de a legifera prin OUG în domeniul legilor justiției și legislației penale.

„Solicităm către Agenția Națională de Integritate verificarea situației de conflict de interese cu privire la Toader Tudorel care a devenit notar în timpul mandatului său de ministru și verificărea averii pentru ministrul justiției și Avocatul Poporului. Ne insușim declarația de principii comunicată de Forumul Judecătorilor din România către adunările generale ale instanțelor și parchetelor și mandatăm această organizație să ne reprezinte în discuțiile cu autoritățile. Vom informa autoritățile europene cu atribuții în materie de justiție cu privire la situația ivită în România și le vom solicita medierea cu instituțiile politice naționale”, se arată în documentul citit de Danileț.

Și Parchetul de pe lângă Judecătoria Constanța își suspendă activitatea timp de trei zile, în semn de protest față de modificările aduse legilor justiției. Activitatea instituției va fi suspendată începând de luni, 25 februarie.

„Este o formă de protest după ordonanța de Guvern de marți, care este un atac la adresa Ministerului Public și al Justiției”, a declarat prim-procurorul Viorel Teliceanu.

„Procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Constanța susțin cu fermitate poziția procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, domnul Augustin Lazăr și a Secției de procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, față de modificările legislative aduse legilor justiției prin Ordonanța de urgență a Guvernului din data de 19 februarie 2019.

Totodată, procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Constanța susțin declarația de principii a Forului Judecătorilor din România. Folosindu-se de pretextul necesității modificărilor aduse admiterii la Institutul Național al Magistraturii, modificare absolut necesară, legislația a fost modificată prin ordonanță de urgență fără a justifica vreo urgență, fără niciun fel de consultare cu autoritatea implicată, chiar pe ascuns, cu o lipsă de transparență totală, cu încălcarea recomandărilor Mecanismului de Verificare și Cooperare, obligatorii pentru România, așa cum rezultă din jurisprudența Curții Constituționale a României, cu încălcarea recomandărilor Comisiei de la Veneția, cu încălcarea art. 125 și art. 131 din Constituția României, cu încălcarea art. 55 alin. 1 și 3 Cod procedură penală, cu încălcarea principiului cooperării loiale și cu încălcarea flagrantă a principiului separării carierelor, principiu nou instituit în legislația românească exact de cei care l-au încălcat prin prezenta ordonanță”, se arată într-un comunicat transmis de Parchetul de pe lângă Judecătoria Constanța.

Potrivit acestuia, modificările sunt de natură să politizeze procedura de numire în funcțiile de la vârful Ministerului Public, întrucât în această procedură au drept de vot toți membrii plenului Consiliului Superior al Magistraturii, inclusiv așa-zișii reprezentanți ai societății civile care de fapt sunt numiți prin votul politic al Senatului României.

„În cadrul Adunării Generale a Procurorilor din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Constanța s-a decis desfășurarea de activități de protest constând în purtarea de banderole albe la braț, ieșirea în fața instituției și suspendarea activității instituției, cu excepția situațiilor care reclamă urgență, respectiv cauzele cu inculpați față de care s-au luat măsuri preventive. Totodată se suspendă participarea procurorilor în ședințele de judecată penale sau civile, cu excepția cazurilor cu inculpați față de care s-au luat măsuri preventive. Invităm pe această cale pe toți care doresc să ni se alăture – procurori din cadrul altor unități sau structuri de parchete, judecători, polițiști, cetățeni obișnuiți – în fața Parchetului de pe lângă Judecătoria Constanța, începând cu orele 16:00, pentru a protesta față de măsurile abuzive și care pun în pericol arhitectura instituțională a Statului Român, cu consecințe asupra statului de drept din țara noastră”, se mai arată în comunicat.

Și procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Pitești au decis să suspende activitatea timp de cinci zile, săptămâna viitoare, hotărârea fiind luată în unanimitate, transmite corespondentul Mediafax.

„Decizia a fost adoptată în unanimitate. S-a convocat Adunarea Generală, s-au analizat toate aspectele și s-a decis suspendarea activității săptămâna viitoare, timp de cinci zile, de luni până vineri inclusiv. Vom asigura prezența în cauzele urgente, fiind vorba despre măsurile preventive, cauzele cu minori și ordinele de protecție”, a declarat purtătorul de cuvânt al Parchetului de pe lângă Judecătoria Pitești, Nicolae Argeșanu.

În cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Pitești sunt 16 procurori.

Asociația Magistraților din România (AMR) critică OUG pe legile justiției, deoarece conține dispoziții care lovesc în principiul separației carierelor judecătorilor și procurorilor.

„Ordonanța de Urgență nr. 7/2019 a fost adusă la cunoștința CSM și adoptată de pe o zi pe alta, adică exact așa cum n-ar trebui să se procedeze, dacă ne-ar păsa de principiul cooperării loiale între puteri. Până ne-am dezmeticit, ca să nu mai spunem că n-am apucat să o aprofundăm, a fost pusă pe ordinea de zi a Guvernului și aprobată. Această modalitate de „acțiune” ne amintește de lansarea în spațiul public a unui simplu „PowerPoint„, în august 2017, cu privire la modificări de esență ale Legilor Justiției. Și atunci, și acum, AMR a reacționat, în mod îndreptățit, mai cu seamă că un asemenea mod de lucru a constituit mărul discordiei în sistemul de justiție, continuând să adâncească fisura dintre noi”, transmite președintele interimar al AMR, Andreea Ciucă.

Asociația Magistraților din România transmite că, deși OUG pe legile justiției conține prevederi solicitate de CSM privind deblocarea unor situații ce țin de organizarea judiciară și de recrutarea magistraților, „actul normativ cuprinde și dispoziții care lovesc în principiul separației carierelor judecătorilor și procurorilor, susținut de AMR de un deceniu”.

„Fără nicio consultare, s-a modificat un articol de lege pentru care AMR a insistat în Comisia specială comună, referitor la condițiile de participare la concursul de promovare în funcția de judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție. OUG nr. 7/2019 a adăugat la vechime și posibilitatea ca aceasta să fi fost dobândită ca procuror, nu numai ca judecător, permițând confuzia între cele două cariere și dând prilejul ca un coleg cu o vechime covârșitoare ca procuror (din cei 18 ani ceruți pentru Înalta Curte) să participe la concurs și să soluționeze, apoi, cauze ca judecător la instanța supremă. Deși pare că această modificare nu supără Secția pentru procurori a CSM, astfel cum AMR a susținut, se impune ca judecătorii de la cea mai înaltă instanță a țării să aibă experiență îndestulătoare în această profesie, acesta fiind și motivul pentru care legiuitorul a insistat în mărirea vechimii la 18 ani. „Răzgândirea” puterii executive, în regim de urgență, nu are justificare„, potrivit sursei citate.

Asociația mai arată că, prin modificările aduse de OUG, se dă posibilitatea unui judecător, care a fost anterior procuror, să devină șef la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, la DNA, la DIICOT, „fapt ce constituie, de asemenea, o încălcare evidentă a principiului separării carierelor”.

„De asemenea, în pofida rezultatului dezbaterilor din Parlament asupra Legilor Justiției, ordonanța de urgență transferă competența în procedura de numire a șefilor de la parchetele de vârf, de la Secția pentru procurori la Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, creând incoerență legislativă cu privire la atribuțiile secțiilor în privința carierelor judecătorilor și procurorilor și confuzii nejustificate. Stabilirea procurorului-șef al Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție ca fiind „procuror ierarhic superior” înseamnă regândirea ierarhizării existente în interiorul Ministerului Public și a principiului constituțional al controlului ierarhic. Chiar dacă punerea în aplicare a dispozițiilor legale privind această Secție a fost obstrucționată într-o modalitate care n-are nimic de-a face cu legea, înlăturarea piedicilor lipsite de temei trebuia realizată prin tragerea la răspundere a celor care au încălcat legea, indiferent că sunt procurori ori judecători, de la instanțe/parchete sau CSM”, avertizează Asociația Magistraților din România.

OUG pe legile justiției conține o serie de prevederi care încalcă principiul separării carierei judecătorilor de cea a procurorilor și modifică condițiile de accedere la instanța supremă, reprezentând un pas enorm înapoi față de formă anterioară a statutului acestor două profesii, avertizează Uniunea Națională a Judecătorilor din România.

Uniunea Națională a Judecătorilor din România solicită Guvernului Dăncilă să revină de îndată asupra acestor prevederi, înainte că acestea să producă efecte negative iremediabile:

1. Încălcarea separării carierei judecătorilor de cea a procurorilor

UNJR arată că un principiu de baza introdus prin modificările aduse legilor justiției în 2017-2018 a fost „separarea carierelor” judecătorilor de ale procurorilor, pentru a se elimina, odată pentru totdeauna, confuzia dintre cele două cariere din autoritatea judecătorească, independente una de cealaltă.

Textul actual din art. 1 al Legii 303/2004, introdus în urmă modificărilor la legile justiției, prevede:

„(2) Cariera judecătorului este separată de cariera procurorului, judecătorii neputând interfera în carieră procurorilor și nici procurorii în cea a judecătorilor.”

Această modificare a fost propusă de un judecător și a fost susținută în dezbaterile din Parlament de către UNJR, ca soluție pentru întărirea statutului ambelor profesii, atât a judecătorilor, cât și a procurorilor, iar pe baza acestui principiu fundamental, s-au modificat toate cele trei legi ale justiției, competențele Plenului CSM în materie de carieră a judecătorilor și procurorilor fiind date Secțiilor CSM, în funcție de profesie.

Or, prezența ordonanță de urgență introduce două modificări în art. 54 alin. (1) din Legea 303/2004 care încalcă fundamental acest principiu al „separării carierelor”, astfel:

Versiunea anterioară:

„(1) Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prim-adjunctul și adjunctul acestuia, procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție, adjuncții acestuia, procurorul șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, adjuncții acestuia, precum și procurorii șefi de secții ai acestor parchete, sunt numiți de Președintele României, la propunerea ministrului justiției, cu avizul Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minimă de 15 ani în funcția de judecător sau procuror, pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.”

Modificările aduse prin OUG 7/2019:

„Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, primadjunctul și adjunctul acestuia, procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție, adjuncții acestuia, procurorul șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, adjuncții acestuia, precum și procurorii șefi de secții ai acestor parchete, sunt numiți de Președintele României, la propunerea ministrului justiției, cu avizul Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii în funcție sau dintre judecătorii care au îndeplinit funcția de procuror, pentru un mandat de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.”

Ca atare, se modifică competența de avizare a propunerilor pentru ocuparea funcțiilor de cel mai înalt grad în parchete, aceasta trecând de la Secția pentru procurori la Plenul Consiliului Superior al Magistraturii.

„În al doilea rând, se conferă posibilitatea unui judecător, care a fost procuror în trecut, să devină șef într-un parchet, fapt ce reprezintă o încălcare gravă a separării carierelor”, potrivit UNJR.

2. Modificarea condiției vechimii pentru a accede la Înalta Curte de Casație și Justiție

O altă modificare care încalcă principiul separării carierelor este, potrivit Uniunii, cea făcută la art. 52 alin. (3) din Legea 303/2004, prin care s-a modificat condiția vechimii pentru a accede la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Astfel, dacă în formă anterioară a legii se spunea că pot accede la ÎCCJ numai judecătorii care „au o vechime efectivă în funcția de judecător de cel puțin 18 ani”, acum articolul s-a modificat astfel: „au o vechime de cel puțin 18 ani în funcțiile prevăzute la art. 44 alin. (1)”.

„Cu alte cuvinte, vechimea efectivă de 18 ani ca judecător, pentru a accede la ÎCCJ, a devenit vechime de 18 ani ca procuror sau ca judecător. După ce, în urma unui proces legislativ dificil și de durată, au fost modificate legile justiției și au fost corectate textele ce permiteau confuzia între cariera judecătorilor și cea a procurorilor, printr-o simplă ordonanță, emisă fără nici o consultare publică, Guvernul Dancilă a șters modificări fundamentale pentru statutul judecătorilor și procurorilor. Profesia judecătorilor este diferită de cea a procurorilor, deoarece în timp ce judecătorii înfăptuiesc justiția, procurorii sunt participanți în proces, contribuind la înfăptuirea ei. Este imperativ, de aceea, ca accederea la cea mai înalta instanță din România să se facă de judecători ce au dobândit experiență cerută de lege strict în această profesie”, arată UNJR.

Chiar dacă ordonanța adoptată conține și prevederi necesare, modificările criticate anterior însă, alături de altele ce privesc cariera și activitatea parchetelor, „au efecte negative profunde, astfel încât se impune de urgență abrogarea acestor modificări”.

„Dacă Guvernul Dăncilă ar fi pus această ordonanță în dezbatere publică și ar fi dat timp pentru a primi aviz de la Consiliul Superior al Magistraturii și observații de la asociațiile profesionale, actul normativ putea fi adoptat într-o formă care să nu aducă o atingere gravă și imprevizibilă statutului judecătorilor și procurorilor”, mai transmite UNJR.

Astfel, Uniunea cere Guvernului Dăncilă să revină de îndată asupra acestor modificări și să le abroge înainte de a produce efecte negative iremediabile.

Procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul București au anunțat, vineri, că suspendă activitatea cu publicul până pe 27 februarie, când se întrunesc toate adunările generale ale parchetelor din cadrul Ministerului Public.

„La data de 22 februarie 2019, Adunarea generală a procurorilor din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul București, întrunită în baza Hotărârii nr. 95 din 20.02.2019 a Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, a decis, cu unanimitatea celor prezenți, însușirea în integralitate și susținerea considerentelor hotărârii menționate, apreciindu-se că modificările intempestive aduse legilor justiției prin ordonanță de urgență, fără consultarea Consiliului Superior al Magistraturii și a corpului de magistrați, au un impact major asupra capacității Ministerului Public, în ansamblul său, de a-și aduce la îndeplinire îndatoririle constituționale”, arată Parchetul de pe lângă Tribunalul București, într-un comunicat de presă.

Și Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiș a decis suspendarea activității cu publicul în perioada 25 februarie – 01 martie, în semn de protest față de OUG pe legile justiției.

„În data de 22.02.2019 la Sediul Parchetului de pe lângă Tribunalul Timiș s-a întrunit Adunarea Generală a Procurorilor din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Timiș care a votat în unanimitate susținerea punctelor de vedere exprimate public de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Justiție și Casație și de către Secția de procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la modificările legislative intervenite prin adoptarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 7/2019. De asemenea, în cadrul Adunării Generale s-a decis suspendarea activității cu publicul a Parchetului de pe lângă Tribunalul Timiș în perioada 25 februarie – 01 martie 2019 ca formă de protest față de modificările legislative intervenite”, a informat Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiș.

Fostul președinte Traian Băsescu a declarat, vineri dimineața, că „statul de drept este în pericol major”, liderii PSD-ALDE, în loc să facă o prioritate din corectatea neconstituționalităților din cele două coduri, se ocupă de punerea sub control a justiției.

„

„Vă aduceți aminte sloganul din 2012 al USL, format din PSD și PNL, conduse la acea vreme de Victor Ponta și Crin Antonescu? „Nu avem toată puterea până nu avem justiția„. După ultimele ordonanțe de urgență ale lui Tudorel Toader se pare că PSD și ALDE și-au atins obiectivul, dar avându-i în frunte pe Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu. Socialiști și liberali uniți în gânduri și simțiri au acum toată puterea. Statul de drept este în pericol major”, avertizează fostul șef al statului.