„Față de Oprescu Sorin sunt probe. Nu a recunoscut infracțiunile și să dispuneți pedeapsa cu închisoarea . Să aveți în vedere calitatea sa și să aplicați pedepse complementare și accesorii. (…) Lăsăm la aprecierea instanței limitele pedepsei”, a spus procurorul la ultimul termen de la Tribunalul București.
Totodată, procurorul a cerut și sechestru pe averea iubitei lui Sorin Oprescu, Adriana Nica.
„Aplicare sechestru asigurător până la concurența 2.4 milioane de lei. (…) Până în 2012, când l-a cunoscut pe Oprescu avea 0 lei, după aceea, când avea același salariu de 4.000 de lei, sumele au început să crească: 30.000 de euro, 10.000 de euro – sumele transferate de ea la părinți și invers. Sumele nu pot fi acoperite din salariul de 1.000 de euro pe lună. Imobilul din Herăstrău a fost cumpărat din sumelele din mită pentru a justifica sumele din conturi”, a spus procurorul.
Inculpații, întrebați dacă sunt dispuși să facă muncă în folosul comunității, au spus că da, inclusiv Oprescu: „Eu fac de 43 de ani muncă în folosul comunității”.
În 20 noiembrie 2015, procurorii DNA l-au trimis în judecată pe Sorin Oprescu pentru luare de mită, spălare de bani, abuz în serviciu și constituire a unui grup infracțional organizat.
În aceeași cauză au fost judecați Bogdan Popa, fost șef al Administrației Cimitirelor, Cristian Stanca, fostul șofer al lui Oprescu, Mircea Octavian Constantinescu, fost șef al Direcției Economice din Primăria Capitalei, Ruxandra Mihaela Petroi Avasiloae, fost director al Centrului Cultural al Palatelor Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului, Florin Șupeală, fost director adjunct al Centrului, Claudiu Bengalici, administrator al unei societăți comerciale, Ion Niță și Romeo Albu.
Potrivit rechizitoriului procurorilor, Bogdan Popa, în calitate de director al Administrației Cimitirelor și Crematoriilor Umane, ar fi constituit un grup infracțional organizat, la care au aderat ulterior și ceilalți inculpați, care avea ca scop săvârșirea de infracțiuni de corupție, mai precis dare și luare de mită, din sume provenite din bugetul Municipiului București, grup pe care, de la finalul anului 2013, l-ar fi condus Sorin Oprescu.
Anchetatorii susțin că, pe măsură ce alte persoane, sesizând activitatea grupului, au aderat la acesta în vederea obținerii unor foloase materiale, în paralel cu demersurile liderului în vederea extinderii activității pentru mărirea mitei, structura și funcționalitatea grupului au suferit modificări, „culminând la finalul anului 2013 cu instalarea unui nou lider (șeful autorității publice locale executive), crearea unui eșalon de «secunzi» ai săi (o persoană de încredere și fostul lider), dar și a unui palier mai larg al factorilor de decizie necesari din alte instituții”.