Procurorul general al României, despre noile coduri: Sunt perfectibile, până acum nu au creat disfuncționalități în justiție

Întrebat, într-o conferință de presă la Alba Iulia, dacă intrarea în vigoare a noilor coduri a creat probleme în justiție, procurorul general al României, Tiberiu Nițu, a spus că, din analizele și datele pe care le are, noua legislație nu a creat disfuncționalități.

„Din datele pe care eu le am disfucționalități nu s-au creat. De altfel, și astăzi (miercuri – n.r.), aici, am constatat plăcut surprins că nu sunt disfuncționalități, activitatea se desfășoară normal. Bineînțeles că aceste coduri sunt perfectibile. Deși aceste instrumente de lucru nu schimbă complet sistemul de drept românesc, sistemul procesual românesc, adică nu vorbim de o trecere de la sistemul continental pe care îl avem la sistemul anglo-saxon. Nu avem în vedere astfel de schimbări fundamentale. Sunt totuși instituții noi în peisajul sistemului procesual românesc care urmează să fie analizate și cunoscute în profunzime. Dar nu sunt complet noi, pentru că ele există în alte state, știm cum se procedează, cum se lucrează în alte state și avem de unde ne inspira”, a spus Tiberiu Nițu.

El a recunoscut, totodată, că orice element de noutate generează o anumită teamă, însă și-a exprimat încrederea că magistrații vor putea face față prin profesionalism, printr-o cunoaștere cât mai bună a noilor coduri și prin formare profesională.

EXTERNE Autoritatea electorală din Kosovo i-a INTERZIS principalului partid etnic sârb să participe la viitoarele alegeri parlamentare

19:05

POLITICĂ Marcel Ciolacu propune REFORME radicale în administrația publică: Plimbatul de dosare între etaje şi meniul de la bufet nu înseamnă performanţă

19:05

„Sunt foarte multe instituții și în Codul penal și în Codul de procedură penală care vin să susțină ideea că persoanele vinovate de săvârșirea unor infracțiuni nu e neapărat nevoie să ajungă să-ți ispășească pedeapsa în penitenciar, sunt foarte multe instituții de natură a găsi alte moduri de executare a pedepsei. De altfel, și măsurile preventive, introducerea arestului la domiciliu, este un extrem de mare pas înainte în aceea ce privește posibilitatea judecătorului de a individualiza o măsură preventivă. Orice element de noutate generează oricărui om și nu doar juristului sau magistratului o anumită teamă, dar prin profesionalism, printr-o cunoaștere cât mai bună a noilor coduri, prin formare profesională putem atinge rezultate foarte bune”, a spus Nițu.

Întrebat dacă va propune modificări ale noilor coduri, Tiberiu Nițu a răspuns că au fost deja făcute propuneri în special privind clarificarea anumitor lucruri cu privire la care există opinii diferite.

„Modificări legislative, unele au fost prin ordonanță de urgență, altele formează obiectul unui proiect de lege(…). Noi am propus deja, am propus și înainte, am propus și anul trecut, am propus și în ianuarie 2014. Am avut intervenții și propuneri cu ceea ce noi am crezut că ar trebui modificat și clarificat, pentru că cerințele noastre nu vin să schimbe instituții, ci doar să clarifice anumite lucruri cu privire la care există opinii diferite”, a mai spus Nițu.

Procurorul general al României, Tiberiu, Nițu a participat, miercuri, la Alba Iulia, la o ședință de bilanț privind activitatea în 2013 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia.

Intrarea în vigoare la 1 februarie a celor două coduri – penal și de procedură penală – a stârnit reacții ale societății civile și ale mai multor instituții, inclusiv ale Președinției. Printre reglementările criticate în spațiul public se numără și cea legată de interceptări, care, spun unele voci, nu le-ar mai da procurorilor posibilitatea să asculte telefoanele persoanelor asupra cărora ar exista suspiciuni, fără ca acestea din urmă să fie înștiințate.

Guvernul a aprobat săptămâna trecută șase acte normative care, potrivit Ministerului Justiției, vor asigura resursele umane și legislative pentru implementarea codurilor, fiind vorba, printre altele, de un plus de câteva sute de posturi de magistrați și grefieri, prin mărirea schemelor de personal.

Ministerul Justiției a precizat că în materie penală și procesual-penală, „modificările legislative propuse au în vedere necesitatea eliminării unor inadvertențe și clarificării unor proceduri și fac obiectul a două demersuri legislative separate”.

Unul dintre cele două acte normative în cauză este, potrivit sursei citate, ordonanța de urgență care operează acele modificări indispensabile implementării noilor Coduri, modificări făcute ca urmare a propunerilor înaintate de către Înalta Curte de Casație și Justiție, Ministerul Public și Consiliul Superior al Magistraturii – OUG pentru luarea unor măsuri de implementare necesare aplicării Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală și pentru implementarea altor acte normative.

Al doilea act normativ este un proiect de lege „conținând propuneri formulate de instituțiile anterior menționate, pentru care Executivul a apreciat că este nevoie de o dezbatere parlamentară de natură a identifica acele soluții care să înlăture eventuale interpretări diferite” – Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală.

O modificare adusă de acest proiect de lege se referă la articolul 138 din Codul de procedură penală, în care ar urma să fie introdus alineatul 14, care prevede că „metodele speciale de supraveghere sau cercetare se dispun și în cazul în care urmărirea penală este începută potrivit art. 305 alin.(1)”. Articolul 305 face referire, în alineatul 1, la începerea urmăriririi penale in rem: „Când actul de sesizare îndeplinește condițiile prevăzute de lege și se constată că nu există vreunul dintre cazurile care împiedică exercitarea acțiunii penale prevăzute la art. 16 alin. (1), organul de urmărire penală dispune începerea urmăririi penale cu privire la faptă”.

Noile coduri au erori și unele lucruri nu sunt bine pregătite, dar ele sunt parte „a noii justiții” din România, declara, duminică, la Cluj-Napoca, președintele Traian Băsescu, adăugând că acestea vor permite o acțiune mult mai rapidă a justiției.

Președintele Traian Băsescu spunea că se bucură de intrarea în vigoare a noului Cod penal, pentru că obiectivul unui stat nu este „să-și țină cetățenii în pușcărie, ci să îi corecteze și să recupereze, în primul rând, pagubele pe care ei le-au produs, iar noul Cod penal este în această direcție”.

Referitor la faptul că pedepsele pentru recidiviști sunt mai mari decât în vechiul Cod penal, șeful statului aprecia că cel care greșește pentru prima dată „trebuie să aibă șansa revenirii în societate mai rapidă decât o preconizau codurile comuniste pe care le-am avut până acum”.

În ceea ce privește Codul de procedură penală, Traian Băsescu a spus că sunt „erori”, întrucât a fost modificat de mai multe ori în Parlament, dar noile coduri reprezintă „instrumente moderne” ale statului român.

Premierul Victor Ponta anunța în urmă cu două săptămâni că vor fi făcute mici ajustări la Codul de procedură penală, care vor clarifica și problema interceptărilor, el adăugând că este „o prostie” să se spună că noul cod protejează infractorii.