Procurorul General recunoaște că Parchetul a gestionat greșit operațiunea „Bolintineanu”

După pubicarea REZULTATELOR BACALAUREAT 2013 pe EDU.RO, procurorul General Tiberiu Nițu a constatat că ancheta de la liceul „Dimitrie Bolintineanu” a fost gestionată defectuos de procurorii Parchetului Tribunalului București, existând deficiențe de comunicare.

Iată comunicatul integral al Ministerului Public:

„Examinând clarificările transmise de Parchetul de pe lângă Tribunalul București referitoare la aspectele prezentate în spațiul public ca fiind contradictorii, în cauza privind fraudarea examenului de bacalaureat la Liceul Teoretic „Dimitrie Bolintineanu” din București, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a constatat că au existat o serie de deficiențe în ceea ce privește comunicarea publică, după cum urmează:

MESAJ Marcel Ciolacu: „Sărbătoarea SFÂNTĂ a Nașterii Domnului să ne aducă zile tihnite și bucurie alături de familie și de cei dragi!”

15:12

VIDEO EXCLUSIV „Moș Crăciun pentru toți”. Fundația GÂNDUL MEDIA NETWORK, campanie umanitară: „Familiile aflate în dificultate nu sunt singure”

15:08

– nu s-a reușit comunicarea publică a faptului că, deși fuseseră emise mandate de aducere, acestea urmau să fie puse în aplicare doar în situația în care martorii ar fi refuzat să se prezinte la audieri ulterior citării de către procuror. Procurorul de caz s-a aflat vineri, 5 iulie 2013, la Liceul Dimitrie Bolintineanu și în scopul realizării procedurii de citare a elevilor, pe lângă efectuarea unor percheziții (care nu vizau sălile de examen sau elevii), aspect ce nu a fost adus la cunoștința publicului decât cu mare întârziere;

– nu s-a reușit comunicarea publică a faptului că toți cei 112 elevi care urmau să fie audiați cu prioritate, pe cât posibil chiar în ziua de vineri, 5 iulie 2013, sunt majori, astfel încât nu se punea problema audierii acestora în prezența părinților ori cu respectarea altei proceduri speciale;

– comunicarea s-a făcut de către mai multe persoane, ceea ce a dus la declarații aparent contradictorii, dar care în fapt erau incomplete (purtătorul de cuvânt al Direcției Generale de Poliție a Municipiului București s-a referit la existența mandatelor de aducere, deoarece doar o eventuală punere în executare a acestora era de competența instituției din care face parte; purtătorul de cuvânt al Parchetului de pe lângă Tribunalul București a declarat că nu s-au pus în aplicare mandate de aducere, fără a menționa că acestea fuseseră totuși emise);

– au fost prezumate ca fiind cunoscute publicului anumite aspecte de ordin tehnic și organizatoric, care trebuiau în realitate explicate (diferența dintre noțiunile de „emitere” și „punere în executare” a unui act emis de organul judiciar; faptul că autocarele aflate la fața locului au servit inițial la deplasarea polițiștilor care au participat la actele efectuate la data de 5 iulie 2013; împrejurarea că deplasarea la sediul organelor de poliție – mai ales în cazul Direcției Generale Anticorupție – putea să constituie o problemă de ordin practic pentru tinerii nefamiliarizați cu procedurile judiciare, astfel încât transportul acestora cu autocarul avea rolul de a reduce durata deplasării, pentru a permite audierea unui număr cât mai mare de persoane în ziua respectivă);

– nu s-a reușit comunicarea publică a faptului că perchezițiile corporale au avut loc luni, 1 iulie 2013, împotriva modului de efectuare a acestora nefiind formulată nicio plângere.

Modalitatea deficitară de comunicare a avut ca rezultat crearea în spațiul public a unei imagini negative în ceea ce privește efectuarea urmăririi penale în cauza având ca obiect fraudarea examenului de bacalaureat la Liceul Dimitrie Bolintineanu din București.

Ca urmare, demersurile procurorilor au fost percepute nu ca parte integrantă a anchetei efectuate într-o cauză de corupție, într-un sector extrem de important și sensibil al vieții sociale, învățământul preuniversitar, ci ca abuzuri ale autorităților.

În consecință, majoritatea analizelor efectuate în spațiul public au omis faptul că rezultatele pe termen lung ale descoperirii și sancționării unor astfel de fapte sunt conforme principiului apărării intereselor minorilor și tinerilor, primii prejudiciați de existența elementelor de corupție în sistemul de învățământ.

Față de aspectele constatate, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a solicitat conducerii Parchetului de pe lângă Tribunalul București ca, în continuare, comunicarea publică în acest dosar să se facă doar de către purtătorul de cuvânt al Parchetului de pe lângă Tribunalul București, doamna procuror Corina Paraschivescu.

S-a recomandat, totodată, procurorilor, ca, în situația în care se preconizează efectuarea de acte procedurale care implică audierea unui număr mare de persoane, să se acorde o mai mare atenție comunicării publice referitoare la aceasta, pentru a se evita perceperea de către cetățeni a unui atare demers ca având scopul de intimidare a părților sau martorilor”.