Profilul complet al noului ministru al Justiției. Ce „dosare” are de rezolvat Robert Cazanciuc

Publicat: 11 04. 2013, 22:03
Actualizat: 05 05. 2015, 13:30

Robert Cazanciuc, propus de Victor Ponta pentru Ministerul Justiției este un vechi colaborator al premierului. Au fost colegi de facultate, au activat în aceeași perioadă la Parchetul General, dar și în cadrul Corpului de Control al cabinetului Năstase. Cazanciuc a fost Secretar General al Ministerului de Externe timp de 4 ani. Din ultima declarație de avere reiese că și-ar fi plătit un credit de 108.000 euro într-un an. Fratele viitorului ministru al Justiției este primarul unei comune din Prahova, ales din partea PSD. Sursele gândul susțin că între premier și Cazanciuc ar exista și o legătură de rudenie mai îndepărtată, dar informația nu a fost confirmată oficial.

Mandatul lui Cazanciuc la MJ începe în plin proces de numire a șefilor parchetelor, cu un nou raport MCV în decembrie și cu noul Cod de Procedură Penală discutat în Parlament

Colegi de facultate. Robert Cazanciuc și Victor Ponta au fost colegi de facultate în perioada 1991-1995, ambii absolvind Facultatea de Drept a Universității București. Cei doi s-au mai întâlnit pe parcursul anilor în cadrul Guvernului și dar și la Parchetul General.

Cei doi s-au reîntâlnit la Parchetul General în 1998 unde Cazanciuc a activat în cadrul biroului de presă, iar Victor Ponta la Secția de Anticorupție, Urmărire Penală și Criminalistică.

Subaltern la Corpul de Control în cabinetul Năstase. În perioada 2001-2004, Robert Cazanciuc a fost director general și apoi subsecretar de stat în cadrul Corpului de Control al Primului Ministru al României. Ca subsecretar de stat a coordonat echipa de elaborare a Acordului de cooperare administrativă cu OLAF. În aceeași periodă Corpul de Control al cabinetului Năstase era condus de către actualul premier Victor Ponta. Practic, Victor Ponta era șeful lui Cazanciuc.

Colegi în cabinetul Ponta I. După venirea USL la guvernare Robert Cazanciuc a revenit în Guvern. A fost numit Secretar General al Ministerului Afacerilor Externe din mai 2012 când la MAE ministru a fost numit Andrei Marga din partea PNL. Cazanciuc a fost menținut în acestă funcție și după ce în august 2012 a fost numit Titus Corlățean de la PSD.

A mai deținut acestă funcția de Secretar General al MAE în perioada 15 aprilie 2009 – 15 aprilie 2012. În această perioadă ministerul a fost condus de Theodor Baconschi și Cristian Diaconescu.

Posibilă legătură de rudenie cu premierul. Potrivit informațiilor furnizate de sursele gândul, legăturile dintre Victor Ponta și Robert Cazanciuc sunt mult mai strânse. Sursele gândul spun că între soția lui Robert Cazanciuc și Victor Ponta ar exista o legătură de rudenie. Informația însă nu a fost confirmată oficial. Potrivit unei declarații de avere din 2011 soția lui Robert Cazanciuc era director în cadrul companiei Tarom. În declarația de avere din 2012 Cazanciuc nu mai declară însă nici un venit la rubrica soț/soție dar nici ce venituri a obținut el. Robert Cazanciuc nu putut fi contactat pentru a lămuri acest aspect.

A plătit un credit de 108.000 euro într-un an

În declarația de avere din 2012, Cazanciuc declară că deține două terenuri, două imobile, două mașini. Niciun fel de venituri și nici un credit. În 2011, în declarația de avere menționa că avea un credit de 108.000 euro credit care trebuia plătit până în 2038. Acest credit a dispărut din declarația de avere din 2012. Din declarația de avere reiese că nu vândut niciunul din imobilele pe care le deține și nici nu a primit vreo donație. În declarația din 2011 spune că impreună cu soția a câștigat aproximativ 280.000 lei adică peste 63.000 euro. În 2011, a declarat venituri salariale de 210.000 lei adică aproape 48.000 euro. 

În declarația de interese Cazanciuc spune că este membru al Asociației Procurorilor din România. În calitate de Secretar General al MAE, Robert Cazanciuc era și membru al Clubului Diplomatic București care are statutut de asociație. Cazanciuc a omis însă să precizeze în declarația de interese acest aspect.   

Fratele primar PSD: „Nu vreau să par subiectiv dar Robert este un om serios”

O informație confirmată de gândul este aceea că Robert Cazanciuc are un frate care este primar din partea PSD în județul Prahova. Este vorba de Paul Cazanciuc primarul comunei Rafov. Paul Cazanciuc a confirmat pentru gândul că este fratele lui Robert Cazanciuc. Paul Cazanciuc este membru PSD din anii 2000. Până anul trecut a fost viceprimarul comunei Rafov. „Nu vreau să par subiectiv, dar Robert este un om serios. Cred că are acum o mare răspundere. Oricum asta se dorea să fie cineva cât de cât din sistem”, a declarat Paul Cazanciuc pentru gândul.

Viitorul ministru al Justiției este de profesie procuror și-a început activitatea în 1996 și a activat până în 1998 ca procuror la Parchetului de pe lângă Judecătoria SAI. A promovat apoi la Parchetul General ca procuror în cadrul Biroului pentru relația cu mass-media.

În anul 2005 Robert Cazanciuc a fost director general adjunct la Administrația Națională a Penitenciarelor. Apoi, până în 2008, a fost procuror șef al Biroului pentru relații cu presa din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. În acestă periodă Parchetul General fiind condus de Laura Codruța Kovesi.

În profilul oficial realizat de guvern se menționează că Robert Cazanciuc a coordonat șase lucrări printre care și două albume de fotografii: Lumea interzisă – album de fotografie în sistemul penitenciar românesc și Istoria Ilustrată a Diplomației Româneșt. 

Numele lui Cazanciuc a mai fost vehiculat anul trecut drept candidat pentru funcția de procuror general însă acest nu s-a înscris în concurs. În 2011 Cazanciu a fost decorat de ministrul Apărării din acel moment Gabriel Oprea.

În 2007, Robert Cazanciuc a intrat în conflict cu premierul Călin Popescu Tăriceanu care acuza Parchetul General de lipsă de transparență. Tăriceanu a acuzat parchetul pentru că nu l-a informat că unul dintre miniștrii cabinetului să Nagy Zsolt este cercetat. Parchetul a informat la acel moment Președinția, acestă informare fiind în concordanță cu legislația.

Ieșirile sale în prim-plan de la Guvern, în ultimul an, s-au rezumat la informările publice legate de criza ostaticilor din Algeria, criticate ulterior de președintele Traian Băsescu. „N-aș vrea ca emblema a ceea ce s-a întamplat în Algeria să rămână ori un ministru în cămașă și fără cravată sau un purtător de cuvânt cu pulover pe gât, care iese să spună despre ce s-a întâmplat acolo”, a comentat ulterior președintele, cu aluzie la Titus Corlățean și Robert Cazanciuc.

Băsescu despre Cazanciuc în 2012: „Voi proteja Justiția de numiri de tip Bălan sau ăla, Cazancioc”

Victor Ponta a declarat că a discutat cu Traian Basescu și că președintele nu a avut nici o obiecție față de numele lui Robert Cazanciuc. Anul trecut însă președinte nu avea aceeași părere despre Robert Cazanciuc. În iulie 2012 vorbind despre viitoarele numiri în parchete Băsescu spunea că Robert Cazanciuc unul dintre numele vehiculate pentru Parchetul General nu va primi aviz favorabil de la CSM dacă va fi propus.  „Atâta timp cât la Cotroceni va fi un președinte care va ține la justiție și o va proteja de astfel de numiri de tip Bălan sau ăla, Cazancioc, care a mai fost el purtator de cuvânt pe la Parchetul General, tot coleg de promoție cu domnul Ponta, a fost pe la externe și îl tot vântură ventilatoarele zvonurilor că ar fi bun. Numai că va da de un CSM care nu e atât de flexibil, pentru că ei știu foarte bine judecătorii, știu foarte bine procurorii și nu cred că își vor pune un aviz pozitiv pe oameni despre care știu că sunt flexibili. Pentru că eu am această convingere: cine va încerca în România să se mai amestece în justiție își va rupe dinții în ea”, a declarat Băsescu la  B1 TV 16 iunie 2012. 

Ce moștenire i-a lăsat Mona Pivniceru noului ministru

Numirile în eșalonul doi din DNA. Mandatul lui Robert Cazanciuc începe în plină procedură de numire a șefilor parchetelor. Pe lângă propunerile pentru șefia DNA (Laura Kovesi) și Parchetul General (Tiberiu Nițu), DIICOT (Alina Bica) Ministerul Justiției mai trebuie să propună și adjuncții pentru DNA ,dar și șefii de secție a DNA. La Parchetul General și DIICOT adjuncții au fost nominalizați de Victor Ponta. Cei doi adjuncți din cadrul DNA, dar și șefii de celor două secții și adjuncții acestor sunt posturi cheie pentru că prin mâinile acestor trec multe din dosarele mari de corupție. Victor Ponta a declarat că noul ministru va face propunerile pentru aceste funcții dar că trebuie să respecte principiile sale. Pe de altă parte, Laura Codruța Kovesi, propusă pentru șefia DNA ,spune în proiectul ei de management că vrea să mențină în echipa de conducere procurorii cu rezultate dar că vrea să-și aducă și colaboratorii săi de la Parchetul General.

Raportul pe Justiție din decembrie. Poate cel mai important proiect al MJ pentru acest an este raportul pe Justiție de la finalul anului. Astfel, viitorul ministru Robert Cazanciuc va trebui să reia dialogul cu Comisia Europeană și cu comisarul Viviane Reding și să monitorizeze parametrii ceruți de experții de la Bruxelles și să acționeze. De raportul din decembrie depinde și intrarea României în spațiul Schengen. Ministrul de Interne al Germaniei a declarat răspicat că Berlinul își va reconsidera poziția față intrarea României în Schengen după raportul pe Justiție. Din postura de ministru interimar la Justiție, Victor Ponta i-a încredințat responsabilitatea pentru ridicarea monitorizarii MCV fostei colaboratoare a Rodicăi Stănoiu, Simona-Maya Teodoroiu, transferată în acest scop din subordinea ministrului Dan Șova. 

Noul Cod de Procedură. Robert Cazanciuc trebuie să managerieze și intrarea în vigoare a noului Cod Penal și a noului Cod de Procedură Penală în 2014. Legea de punere în aplicare a Noului Cod de Procedură Penlă este acum în dezbatere în Senat. Parlamentarii au propus deja amendamente care au ca efect blocarea dosarelor de corupție. Un exemplu este cel al amendamentului Iordache care bloca dosarele de corupție care au la baza mandate pe siguranță națională. Ministerul Justiției nu a avut nici un fel de luare de poziție față de acest amendament deși este titularul legii. Pe lângă Codul Penal și cel de Procedură Penală, MJ mai are în lucru Codul Insolvenței o lege esențială pentru economie pentru că va reglementa modul în care vor intra în faliment firmele.

Transferul Registrului Comerțului. O altă temă importantă pentru MJ este și aceea a Registrul Comerțului. În Parlament există un proiect de lege care prevede transferul Registrului Comerțului de la minister la Camera de Comerț. Registrul Comerțului este una din puținele instituții profitabile ale statului român pentru că are încasări peste bugetul pe care îl consumă pentru funcționare. Astfel ministerul va trebui să explice public dacă este sau nu de acord ca acestă instituție să îi fie luată din subordine.

Codul de Procedură Civilă. Ministerul Justiției va trebui să asigure baza materială a instanțelor pentru intrarea în vigoare în totalitate a Codului de Procedură Civilă. În acest moment Codul de Procedură Civilă este parțial intrat în vigoare fiind amânat până în 2016. Motivarea fiind că instanțele nu au destule resurse în special fiind vorba de imobile.