Prognoza Comisiei Europene cu privire la creșterea economică a României

Creșterea economiei României va accelera în acest an și în 2016 la 3,5% respectiv 4,1%, susținută de măsurile de relaxare fiscală, care stimulează cererea internă dar vor adânci deficitul bugetar, potrivit datelor prognozei de toamnă a Comisiei Europene, îmbunătățite față de estimările din primăvară.

Pentru 2017, Comisia Europeană anticipează că ritmul de creștere economică va continua să fie solid, de 3,6%.

Riscurile la adresa creșterii economice sunt legate în principal de un impact peste așteptări al încetinirii activităților comerciale globale.

Avansul economic poate depăși așteptările dacă România va reuși o absorbție peste estimări a fondurilor europene, iar efectul măsurilor de stimulare va fi superior prognozelor.

Comisia a îmbunătățit estimările referitoare la nivelul deficitului bugetar, la 1,2% în acest an și 2,8% în 2016, comparativ cu prognoza din primăvară, când anticipa un deficit bugetar de 1,6% în 2015 și de 3,5% în 2016.

Deficitul va respecta în 2015 ținta de 1,5%. În privința veniturilor performanțele vor fi peste așteptări, în pofida reducerii TVA la alimente și reducerea taxei pe construcțiile speciale, care inițial nu erau prevăzute în bugetul pe 2015.

„Toate categoriile vor contribui probabil la creșterea veniturilor peste nivelul anticipat în bugetul inițial, ceea ce reflectă atât creșterea economică solidă cât și încasările mai mari”, se arată în raport.

În privința cheltuielilor, economiile reflectă investițiile publice scăzute și nivelul mai redus al co-finanțărilor pentru proiectele finanțate de Uniunea Europeană.

Acești factori vor compensa dublarea alocațiilor pentru copii și majorările semnificative ale salariilor în sectorul mediacal și cel al educației.

Din 2016, deficitul va intra pe o pantă crescătoare, Comisia anticipând că va atinge 2,8% în 2016, ca efect al modificărilor aduse Codului Fiscal. Estimarea nu ține cont de reducerea taxei pe dividende de la 16% la 5% în 2016 și de noile majorări probabile ale salariului minim.

În condițiile în care nu vor apărea noi modificări legislative, Comisia anticipează că deficitul bugetar va depăși 3% din PIB în 2017. Cel mai mare impact va proveni din noul Cod Fiscal, care include în 2017 în principal reducerea TVA standard de la 20% la 19% și eliminarea accizei suplimentare pe carburanți și a taxei pe construcțiile speciale.

„Evoluțiile care au loc în privința salariilor din sectorul public reprezintă un risc major pentru perspectiva deficitului bugetar. Guvernul lucrează la o nouă lege a salarizării care ar putea majora substanțial salariile pentru toate categoriile de angajați din sectorul public”, se arată în raportul CE.

Inflația va rămâne negativă până la jumătatea anului 2016, dar își va reveni rapid în 2017. Comisia se așteaptă la un declin al prețurilor de 0,4% în 2015, urmat de o contracție de 0,3% în 2016 și un avans de 2,3% în 2017.

„Inflația medie anuală este de așteptat să atingă -0,4% în 2015, din cauza reducerii TVA la alimente, a prețurilor mici ale energiei și a inflației scăzute din UE. Pe măsură ce impactul reducerii TVA la alimente se va atenua, până la jumătatea anului 2016, cererea internă puternică va readuce inflația în teritoriu pozitiv. Totuși, reducerea TVA standard cu patru puncte procentuale în 2016 va avea un efect invers, rezultând o inflație medie anuală de -0,3%”, potrivit raportului.

În pofida unei noi reduceri a TVA cu un punct procentual în 2017, inflația media este de așteptat să accelereze la 2,3% în acel an, anticipează Executivul UE.

„Cu un nivel scăzut al șomajului și deflație, reducerea cu patru puncte procentuale a TVA va crește consumul privat la un maxim post-criză în 2016, alimentând un avans al PIB de 4,1%. Consumul privat se va modera în 2017, odată cu atenuarea impactului reducerii TVA și cu accelerarea inflației. Creșterea economică se va menține peste potențial în 2017, la 3,6%”, se arată în raport.

Comisia mai anticipează că investițiile private vor continua să crească, susținute de redresarea construcțiilor de locuințe, susținute de costurile scăzute de creditare, de noile stimulente fiscale și de perspectivele solide de creștere economică.

Investițiile publice vor crește la rândul lor în 2015, ultimul an de absorbție a fondurilor UE în cadrul exercițiului bugetar 2007-2013, dar este probabil să fie sub nivelul prevăzut în bugetul inițial pentru 2015.

Contribuția netă a exporturilor va fi negativă în 2015-2017, ca efect al cererii interne mari care alimentează importurile.

Șomajul este estimat la 6,7% în 2015 și 6,6% anul viitor. Angajările și salariile vor continua să crească, susținute de creșterea economică solidă, anticipează Comisia.Europeană.

Datoria publică va avea o tendință ușor crescătoare și va atinge un nivel de 39,4% din PIB în 2015, 40,9% în 2016 și 42,8% în 2017. În primăvară, Comisia anticipa un nivel al îndatorării guvernamentale de 40,1% în acest an și de 42,4% în 2016.