128 deputați și senatori – 109 de la PNL, 5 PSD, 3 UDMR, 2 MP și 9 de la minorități – au înaintat la sfârșitul lunii decembrie o propunere legislativă privind prevenția în sănătate, politică ce ar trebui pusă în practică de o agenție în domeniu – Agenției Naționale de Prevenție în Sănătate (ANPS) și care ar urma să deruleze și monitorizeze programele naționale.

Potrivit, propunerii legislative, toți românii vor fi obligați să participe la programele naționale de prevenție inițiate de ANSP, dacă vor să nu fie buni de plată în caz că se îmbolnăvesc. Cei care nu vor pot semna un act prin care să refuze implicarea în proiectele Agenției. Astfel, românii pot renunța la vaccinare sau la participarea la programele de diagnostic precoce, însă, vor fi obligați, ulterior, să plătească din propriul buzunar tratamentele în cazul bolilor care ar fi putut fi prevenite prin programele respective. În textul legii este dat exemplul unei paciente cu cancer mamar depistat în stadul III, care a refuzat participarea la programele de despistare prin mamografie. Astfel, ea ar putea fi obligată, în cazul în care legea este adoptată, să suporte o contribuție de 10-20% la tratamentele care i se administrează, deși, în mod normal, acest tip de tratament este gratuit. De asemenea, explică inițiatorii în expunerea de motive, un pacient cu hipertensiune arterială, care a să se prezinte la controlul medical solicitat de medic, poate fi obligat să suporte 50% din toate costurile de diagnostic și tratament, dar și neplata concediului medical.

Fostul ministru al Sănătății, Eugen Nicolăescu, semnatar al proiectului, nu vede o problemă în condiționările pe care legea le propune. „Proiectul prevede ca cetățenii să fie informați, să primească gratuit aceste servicii de prevenție ca un drept și o responsabilitate a statului român față de ei, dar solicită ca și cetățenii să învețe să fie responsabili față de propria sănătate. De aceea, cetățenii pot refuza, potrivit prevederilor din proiectul de lege, în scris, serviciile de prevenție, însă în cunoștință de cauză, fiind avertizați că dacă se vor îmbolnăvi pentru că nu au participat la programe de prevenție vor suporta parțial sau total costurile tratamentelor”, a declarat Nicolăescu. Cât și cum vor plăti, asta ar urma să se stabilească prin normele metodologice ale legii, a precizat fostul ministru.

CITEȘTE AICI EXPUNEREA DE MOTIVE

CITEȘTE AICI PROIECTUL DE LEGE

Pentru a încuraja oamenii să participe la programele de prevenire a bolilor inițiate de ANSP, textul propunerii legislative prevede acordarea de stimulente financiare beneficiarilor care își mențin starea de sănătate. Banii vor fi luați sub formă de rambursări din bugetul Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS). Rambursarea se va face într-un cont de economii de sănătate (CES) și nu va intra direct în buzunarul beneficiarului. Banii vor putea fi folosiți exclusiv pentru servicii medicale. În cazul în care fondurile strânse nu sunt folosite, ele vor fi atașate pensiei.

De asemenea, pentru a beneficia de aceste stimulente, oamenii trebuie să dovedească o stare de sănătate bună, prin faptul că nu accesează servicii de sănătate. Mai mult inițiativa are în vedere obligativitatea participării beneficiarilor la competiții sportive pentru amatori:

Inițiatorii susțin că „deși poate părea ciudat, este introdusă obligația de a participa la competiții sportive” în scopul atingerii a două obiective, care țintește două obiective posibile: „legitimarea sportivilor amatori și creșterea numărului de sportivi legitimați în sportul respectiv, ceea ce duce la creșterea sportului de masă”, precum și faptul că la „ competiții va veni și familia imediată a beneficiarilor și copiii vor învăța, prin imitație, de la părinții lor că este bine și frumos să facă sport”.

Proiectul legislativ are ca motivație Strategia de sănătate 2014-2020, care reamintește rolul pe care educația pentru sănătate și prevenția îl au pentru îmbunătățirea stării de sănătate a populației și pentru funcționarea optimă a serviciilor din acest domeniu.

Legea este în dezbaterea Camerei Deputaților, însă votul final îl va avea Senatul.