Proiect PSD, depus la Senat: Asigurarea casei ar putea deveni obligatorie, chiar dacă este locuită sau nu

„Persoanele fizice și juridice asigură împotriva dezastrelor naturale, în condițiile prezentei legi, toate construcțiile cu destinația de locuință, din mediul urban sau rural, aflate în proprietatea acestora și înregistrate în evidențele organelor fiscale; obligația se aplică indiferent dacă construcția cu destinația de locuință este utilizată parțial sau integral în acest scop”, arată proiectul de lege al senatorului Liviu Pop și deputatului Gheorghe Șimon înregistrat la Senat.

Dacă locuința este în coproprietate ori există părți de uz comun, atunci va fi încheiat un contract de asigurare obligatoriu pentru fiecare locuință în parte.

„În cazul construcțiilor cu destinația de locuință aflate în coproprietate sau care au părți de uz comun, se încheie câte un contract de asigurare obligatorie pentru fiecare locuință în parte, indiferent dacă aceasta mai este utilizată sau nu în acest scop; în acest caz, prima de asigurare se plătește pentru fiecare locuință în parte”, conform modificării legislative propuse de PSD.

O altă schimbare vizează locuințele care se află în clădiri cu risc seismic clasa I, care nu vor fi asigurate prin polița de asigurare împotriva dezastrelor naturale (PAD) decât după ce a fost făcut recepția finalizării lucrărilor de consolidare a imobilelor.

„Locuințele situate în clădirile expertizate tehnic în condițiile legii de către experți tehnici atestați și încadrate prin raport de expertiză tehnică în clasa I de risc seismic nu se asigură pentru dezastre naturale prin contracte PAD, până la data recepției efectuate la terminarea lucrărilor de consolidare a clădirilor”, potrivit sursei citate.

Conform Legii 260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuințelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren și inundațiilor în vigoare pot fi făcute asigurări pentru două tipuri de locuințe, tip A și tip B.

Locuința tip A este o construcție cu structura de rezistență din beton armat, metal ori lemn sau cu pereți exteriori din piatră, cărămidă arsă ori din orice alte materiale rezultate în urma unui tratament termic și/sau chimic, potrivit actului normativ în vigoare.

Locuința tip B este o construcție cu pereți exteriori din cărămidă nearsă sau din orice alte materiale nesupuse unui tratament termic și/sau chimic, potrivit legii actuale.

Suma și prima aferente, menționate în lei

Sumele asigurate pot fi menționate în lei, propune proiectul de lege al social-democraților, iar Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) le poate actualiza, doar dacă are în prealabil avizul Ministerului Lucrărilor, Dezvoltării și Administrației (MDRAP).

„Art. 5 – (l) Pentru contractele anuale, suma asigurată care se acordă în temeiul prezentei legi, denumită în continuare sumă asigurată obligatoriu, este: a) 100.000 lei, pentru fiecare locuință de tip A;
b) 50.000 lei, pentru fiecare locuință de tip B. (2)Primele cuvenite pentru sumele asigurate prevăzute la alin. (l), denumite în continuare prime obligatorii, sunt: a) 100 lei, pentru suma prevăzută la alin. (l) lit. a); b) 50 lei, pentru suma prevăzută la alin. (l) lit. b). (3) Suma asigurată obligatoriu și prima obligatorie aferentă pot fi modificate prin normă A.S.F. cu avizul prealabil al Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice; în acest caz, pentru contractele multianuale, suma asigurată obligatoriu și prima de asigurare aferentă se reactualizează la data aniversării anuale”, conform propunerii legislative.

În prezent, conform legii 260/2008, proprietarii au obligația să încheie asigurări împotriva dezastrelor naturale în limita sumei, echivalentă în lei, de 20.000 euro pentru fiecare locuință tip A și 10.000 euro pentru fiecare locuință de tip B. Valoarea primei, în funcție de suma asigurată, este de 20 euro, în cazul locuinței tip A, și 10 euro pentru locuința tip B.

Legea în vigoare arată că atât suma asigurată, cât și prima aferentă pot fi modificate prin ordin al președintelui ASF, fără a necesita un aviz al MDRAP în prelabil.

Introducerea riscului de furtună, printre noutăți

Conform expunerii de motive a proiectului de lege sunt vizate modificări referitoare la:

– introducerea riscului de furtună în categoria dezastrelor naturale ale căror consecințe sunt acoperite prin prezentul proiect;

– posibilitatea încheierii contractului PAD în același contract cu alte asigurări facultative emise de alți asigurători în sistem de coasigurare. Totodată este încurajat și accesul facil la produse de asigurare întrucât nu sunt crescute în mod artificial numărul documentelor necesare a fi prezentate potențialilor clienți înainte de încheierea contractului de asigurare;

– liberalizarea accesului în acționariatul PAID: vor putea fi acționari la această societate orice alte entități, persoane juridice, care singure exercită drepturi ce decurg din deținerea unor acțiuni care reprezintă maximum 25% din capitalul social al PAID, iar societatea va putea să își extindă acționariatul, inclusiv prin oferta publică;

– liberalizarea canalelor de distribuție pentru contractele PAD prin modificarea articolelor de lege care prevăd faptul că distribuția contractelor PAD se realizează exclusiv prin intermediul societăților de asigurare. În acest mod, inclusiv autoritățile administrației publice locale sau alte instituții pot distribui produsul de asigurare PAD, susțin inițiatorii;

Nu vor mai fi amenzi, dacă nu închei o poliță pentru asigurarea locuinței

Alte modificări pe care le propune inițiativa legislativă prevăd că proprietarii sau persoanele juridice nu vor mai fi amendați, în cazul în care nu încheie o poliță de asigurare împotriva dezastrelor naturale.

Alte schimbări preconizate sunt:

– abrogarea contravențiilor în cazul nerespectării obligației persoanelor fizice și juridice de a încheia contractul PAD. Potrivit legii în vigoare, lipsa încheierii unei polițe de asigurare pentru locuință e amendată cu o sumă cuprinsă între 100 și 500 de lei;

– pentru facilitarea intrării în vigoare cât mai rapide a noilor contracte pentru riscul de cutremur se propune introducerea unei perioade neacoperite de 5 zile de la emiterea unui contract nou, doar pentru riscurile predictibile de alunecare de teren și inundații, pentru riscul de cutremur aceasta intrând în vigoare din ziua următoare plății;

– modificarea unor prevederi cu privire la dreptul de despăgubire în cazul construcțiilor la care au fost realizate modificări neautorizate asupra structurii de rezistență. Asigurații nu vor fi despăgubiți doar pentru partea de pagubă care a fost produsă/favorizată ca urmare a lucrărilor efectuate. Sancțiunea excluderii va fi proporțională cu efectul pe care îl au lucrările asupra structurii de rezistență a locuinței;

– introducerea posibilității ca PAID să poată prelua activitatea de constatare și evaluare a prejudiciilor, precum și stabilirea cuantumului despăgubirii de la asigurătorii care au eliberat contractul PAD;

– corectarea anumitor proceduri în relația PAID – autorități publice locale: primăriile urmând a furniza liste cu imobile doar la solicitarea PAID, în prezent, legea obligă la informarea semestrială a PAID;

– simplificarea schimbului de informații între societățile de asigurare și PAID, eliminarea obligativității transmiterii semestriale către PAID a listei contractelor facultative.

Proiectul de lege a fost înregistrat la Senat, prim for sesizat, decizională fiind Camera Deputaților.