Propunerea legislativă inițiată de senatorul PSD Șerban Nicolae instituie reguli specifice exercitării dreptului de vot pentru cetățenii români care au domiciliul sau reședința în străinatate și pentru angajații reprezentanțelor diplomatice și consulare ale României din străinatate, pentru a vota la referendumul național, pentru alegerea președintelui României și a Parlamentului European.
Astfel, „cetățenii menționați votează pe liste permanente în secțiile organizate potrivit dispozițiilor legale aplicate secțiilor de vot constituite pe teritoriul României. Identificarea și înscrierea pe listele electorale permanente se face pe baza informațiilor obținute de la Ministerul Afacerilor Interne în cazul cetățenilor români cu domiciliul în străinatate de la Ministerul Afacerilor Externe pentru personalul diplomatic și consular și de la autoritățile publice competente din statele de rezidență în cazul celorlalte persoane. Persoanele înscrise pe listele electorale permanente în străinătate sunt în mod corespunzător radiate din listele electorale permanente din România”, potrivit inițiativei.
De asemenea, „Guvernul și Autoritatea Electorala permanentă au obligația de a lua măsuri în mod corespunzător pentru redimensionarea sau după caz reducerea numărului pentru secțiile de votare organizate pe teritoriul României”.
Proiectul legislativ mai prevede că „cetățenii români aflați în afara teritoriului României și care nu intră în categoriile prevăzute (cetățenii români care au domiciliul sau reședința în străinatate și angajații reprezentanțelor diplomatice și consulare ale României din străinatate) votează pe liste suplimentare. Aceste persoane depun înainte de primirea buletinului de vot o declarație tip pe proprie răspundere prin care certifică faptul că nu au mai votat în ziua respectiva și că se află în afara teritoriului României cu caracter temporar pentru pentru o perioadă ce nu depășește 20 de zile”.
Șerban Nicolae susține necesitatea acestor modificări, în contextul în care la ultimele alegeri, cele din 26 mai pentru Parlamentul European, s-au înregistrat aglomerări la secțiile de vot din străinătate.
„Alegerile pentru Parlamentul European din anul curent au accentuat o disfuncționalitate administrativa apărută deja cu câțiva ani în urma dar neremediată până în prezent. S-au înregistrat aglomerări la unele dintre secțiile de votare organizate în afara țării unde există comunități semnificative de cetățeni români cu drept de vot cu domiciliul sau reședința în străinatate. Aceste aglomerări au dus în final la imposibilitatea exercitării dreptului de vot de către toți cei prezenți la secția de votare. (…) Numărul total al alegătorilor români nu s-a modificat semnificativ însă s-a produs o deplasare importanta de votanți în afara României, nu cu caracter temporar sau incidental de scurtă durata, ci cu caracter cvasi-permanent. Se impune ca și pentru acești votanți să avem proceduri similare celor aplicate pe teritoriul României”, potrivit expunerii de motive.
El precizează că, noutatea adusă de inițiativa acestuia „este dată pe de o parte de instituirea de secții suplimentare de votare după regulile aplicabile celor organizate pe teritoriul României – o secție arondată unei comunități compacte de 1.500 – 2.000 cetățeni cu drept de vot – și pe de altă parte de identificarea localurilor fezabile organizării de secții și repartizarea geografică a acestora cu consultarea asociațiilor cetățenilor români și organizațiilor teritoriale ale partidelor politice românești legal constituite cu sprijinul autorităților publice și cu respectarea organizării administrativ teritoriale de pe teritoriul statelor vizate”.
Propunerea legislativă privind unele măsuri pentru asigurarea exercitării dreptului de vot în afara teritoriului României a fost înregistrată la Senat, ca prim for sesizat, Camera Deputaților fiind decizională.