Propunerile UNJR pentru modificarea Legilor justiției: accesul în DNA și DIICOT să se facă prin concurs și interviu transmis live

În ceea ce privește accederea de la judecătorie la tribunal, Uniunea Judecătorilor din România anunță, prin intermediul unui comunicat de presă remis miercuri MEDIAFAX, că este de acord în principiu cu propunerea ministrului Justiției de majorare la 7 ani a vechimii efective pentru a promova la tribunal sau parchetul de pe lângă tribunal. UNJR a adăugat însă că, „cel puțin pentru o perioada tranzitorie de 3-5 ani, perioada în care o persoană a fost auditor de justiție (să între) în calculul vechimii, pentru a se asigura fluiditatea în promovări. Altfel, există riscul blocării promovarilor, fapt ce va crea deficiențe serioase la nivel de sistem.”

Referitor la condiția de vârstă pentru accederea la DNA și DIICOT, caz în care ministrul Justiției a propus o vechime de 8 ani în funcție de procuror și cel puțin grad de parchet de pe lângă tribunal pentru a fi promovat la DIICOT și DNA, Uniunea transmite că este de acord și cu această modificare de principiu, însă susține că vechimea unui procuror pentru a accede în DNA trebuie să fie de minim 10 ani, cu minim trei ani lucrați în cadrul parchetului de pe lângă tribunale.

„DNA este parchet specializat pentru combaterea marii corupții, motiv pentru care experiența efectivă de procuror este importantă pentru a avea un corp de procurori anti-corupție de elită”, a arătat UNJR în scrisoarea trimisă ministrului justiției.

MESAJ Ursula von der Leyen, mesaj la 35 de ani de la Revoluție: România și Europa ONOREAZĂ sacrificiul românilor

14:16

ACTUALITATE US Army și-a DOBORÂT propriul avion, deasupra Mării Roșii. „Un caz aparent de foc aliat”

14:15

Reprezentanții judecătorilor spun că la Direcția Națională Anticorupție au ajuns procurori cu 6 ani vechime, care include perioada de doi ani de la Institutul Național de Magistratură, aceștia având, astfel, o experiență efectivă de 4 ani.

„Ajunși de la parchete de pe lângă judecătorii la DNA, unde au dobândit un statut similar cu procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă ICCJ, aceștia investighează demnitari ori judecători până și de la Înalta Curte, ceea ce nu este normal”, arată UNJR în scrisoarea trimisă lui Tudorel Toader.

În ceea ce privește accederea la DNA și DIICOT, UNJR a propus că, pe lângă condiția de vechime, accederea să se facă prin concurs, similar celui pentru promovarea în funcții de execuție, și printr-un interviu susținut în fața secției de procurori a CSM, care va propune procurorului șef numirea acestora.

„Actuala reglementare permite practic eludarea scopului pentru care aceste structuri au fost concepute la nivelul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, adică la vârful sistemului judiciar, și anume acela de a avea o unitate de procurori cu o experiență deja formată și competențe dovedite, suficient de maturi și cu o carieră consolidată care să le permită acestora să acționeze independent la nivel individual, dincolo de garanțiile teoretice de independență prevăzute de lege”, arată UNJR.

UNJR a arătat, de exemplu, că „numirea în cadrul DNA se face pe baza unui simplu interviu, condițiile de organizare și desfășurare a acestuia fiind netransparente. Interviul are loc în fața unei comisii numite de procurorul șef DNA care, complementar cu posibilitatea revocării în condițiile legii actuale, are drept consecință o dependență mult prea mare a acestora de șeful DNA”.

„Promovarea în interiorul sistemului judiciar se face ca regulă pe bază de concurs, inclusiv pentru judecătorii de Înalta Curte sau procurorii de pe lângă aceasta. Cu atât mai mult numirea procurorilor în structuri speciale cu grad de parchet de pe lângă Înalta Curte trebuie să urmeze aceleași reguli”, a susținut UNJR.

Referitor la delegarea și detașarea la parchete specializate, UNJR consideră necesară introducerea interdicției exprese a delegării/detașării în DNA/DIICOT a procurorilor care nu îndeplinesc condițiile de vechime, grad și rezultat al evaluării necesare pentru a participa la concursulul/interviul pentru numirea în această funcție. Potrivit Uniunii, delegarea/detașarea trebuie să se poate face doar în situații excepționale, urmând a se prevedea în lege criterii clare în acest sens și pe o perioadă strict determinată, urmând că procurorul delegat sau detașat fie să se prezinte la concurs, fie să îi înceteze delegarea/detașarea.

În ceea ce privește revocarea de la DNA și DIICOT, UNJR a propus criterii clare de revocare a procurorilor DNA și DIICOT de către procurorii șefi, deoarece reglementarea actuală nu asigura stabilitatea în funcție a procurorilor din aceste structuri.

Reglementarea actuală, care prevede că procurorul șef DNA sau DIICOT poate revoca un procuror din subordine în cazul „exercitării necorespunzătoare a atribuțiilor specifice funcțiilor”, este „una extrem de generală, nu prevede nici măcar un termen în care această conduită ar trebui constată și sancționată, lăsând în acest mod spațiu arbitrariului și abuzului”, potrivit UNJR.

„Sintagma amintită este neclară, această fiind de natură a expune procurorul unor eventuale presiuni, afectând independența, libertatea și siguranța în exercitarea atribuțiilor ce îi revin în cadrul anchetei penale”, a arătat UNJR.

UNJR a propus ca „revocarea procurorilor DNA/DIICOT să poată fi dispusă de secția de procurori a CSM, în afară de fapte ce constituie abateri disciplinare (în cazul cărora trebuie urmată procedura de sancționare legală), și în situații punctuale specifice (cu titlu de exemplu: numărul mic de dosare lucrate de un procuror într-un an, raportat la medie, ținând seama de complexitatea dosarelor, apoi numărul achitărilor sau restituirilor, încălcările procedurale grave constatate de judecătorul de camera preliminară, chiar dacă au fost regularizate)”.

Referitor la vechimea pentru a accede la curtea de apel sau parchetul curții, caz în care ministrul Justiției a propus „10 ani vechime efectivă în funcția de judecător/procuror” pentru a promova la curtea de apel/parchetul curții, UNJR a susținut că, la această condiție de vechime minimă, „trebuie adăugată condiția de minim 3 ani vechime efectivă ca judecător la tribunal sau procuror la parchetul de pe lângă tribunal”.

„Experiența efectivă la tribunal sau la parchetul de pe lângă tribunal este necesară pentru a putea apoi judeca cauzele în căile de atac sau investiga infracțiuni de competența curților de apel”, a arătat UNJR.

În ccea ce privește vechimea pentru a accede la Înalta Curte/Parchetul de pe lângă ICCJ, unde ministrul Justiției a propus 15 ani vechime efectivă pentru un procuror pentru promovarea la Parchetul ICCJ și 18 ani vechime efectivă în funcția de judecător pentru promovarea la ICCJ, Uniunea consideră că „diferența de vârstă este discriminatorie, motiv pentru care propunem vârsta de 18 ani pentru promovarea la ICCJ sau PICCJ, cu condiția de minim cinci ani vechime efectivă la curtea de apel sau parchetul curții”.

Referitor la promovarea pe loc, UNJR transmite că nu este de acord cu această propunere, „deoarece blochează accesul în carieră al judecătorilor și procurorilor care activează la instanțe sau parchete care nu sunt în reședințe de județ sau în municipii care au curți de apel”.

„Și la aceste instanțe/parchete se află judecători/procurori valoroși și este important ca interesul acestora pentru continua perfecționare să fie stimulat și în acest mod. Orice participare la un concurs implică o pregătire anterioară serioasă și competitivitate în interiorul sistemului, fapt ce nu poate avea decât efecte benefice pentru calitatea actului de justiție”, a mai arătat UNJR.

UNJR nu este de acord cu propunerea potrivit căreia „judecătorii/procurorii pot participa la concurs în vederea dobândirii gradului profesional superior, însă, în toate cazurile, drepturile salariale vor fi plătite în funcție de postul pe care își desfășoară activitatea efectivă” deoarece „va descuraja judecătorii să participe la consursurile de promovare”.

Uniunea nu este de acord nici cu propunerea ministrului justiției de creștere a mandatelor de conducere a celor din justiție de la 3 la 4 ani.

„Mandatul trebuie să rămână de 3 ani pentru funcțiile de conducere. 3 ani plus încă 3 ani este o perioadaă suficientă pentru implementarea oricărui plan managerial, astfel încât nu se justifică creșterea duratei mandatului la 4 ani”, a arătat UNJR.

În ceea ce privește interdicțiile pentru accederea în funcțiile de conducere din justiție, UNJR a susținut „introducerea interdicției de a mai candida pentru un nou mandat la aceeași instanță pentru persoana care a deținut deja două mandate de conducere ca președinte sau vicepreședinte al acesteia”.

„În acest mod, se evită „rocadele” în cadrul instanțelor, care actualmente permit că aceleași „echipe” să ocupe pe o perioadă extrem de întinsă în timp, 12 ani, conducerea instanței. De asemenea, această modificare ar încuraja o mai mare participare a judecătorilor la aceste concursuri. Un sistem similar trebuie conceput și pentru parchete”, a susținut UNJR.

Referitor la votul conform al adunărilor generale pentru toți care vor să ocupe o funcție de conducere în instanțe, reprezentanții judecătorilor au solicitat și „introducerea unei noi condiții pentru accederea în funcții de conducere, și anume avizul conform al judecătorilor/procurorilor de la instanța/parchetul unde persoana candidează”.

Pentru obținerea acestui aviz, candidații la aceste funcții își vor prezenta pe scurt obiectivele urmărite prin proiectul de candidatură, urmând ca, prin vot secret, emiterea avizului să fie votată prin da sau nu. Se consideră obținut avizul conform în cazul în care mai mult de jumătate plus unul dintre judecători sau procurori au votat „DA”.

„Avizul conform pentru cineva care dorește să ocupe o funcție de conducere se impune deoarece nu este posibil ca la nivelul de importanță al funcțiilor de conducere din instanță/parchet să fie numite persoane pe care restul magistraților le contesta. Activitatea instanțelor este una de echipă, care se bazează pe colaborare, cu atât mai mult cu cât nu există subordonare între președinții de instanță și judecători. În cazul parchetelor, procurorii sunt subordonați ierarhic, necesitatea unui astfel de aviz impunându-se cu atât mai mult”, consideră UNJR.

Pe de altă parte, UNJR este de acord cu propunerea potrivit căreia un procuror să poată trece judecător, ori un judecător să poată trece procuror „numai la nivel de judecătorie sau parchet de pe lângă judecătorie”, dar „cu mențiunea că dacă cineva trece dintr-o parte în alta, trebuie să profeseze cel puțin 3 ani ca procuror sau judecător de judecătorie”.

De asemenea, UNJR a susținut că „trebuie permisă trecerea și a unui procuror/judecător care are grad superior celui de judecătorie, cu mențiunea că transferul se va face la nivel de judecătorie unde trebuie să profeseze efectiv minim 3 ani pentru a putea accede la instanța/parchetul superior, prin concurs, în condițiile legii”.

UNJR este de acord cu propunerea ministrului ca secția pentru procurori din cadrul CSM să decidă în privința carierei procurorilor, iar secția pentru judecători din CSM să decidă în privința carierei judecătorilor.

Uniunea este de acord, în principiu, și cu propunerea care prevede eliminarea posibilității reîncadrării în funcția de judecător sau procuror, după pensionare, cu avizul CSM

„Ar trebui însă luată în calcul și situația ca, la judecătoriile care au posturi neocupate, să zicem, de peste 2 ani sau cu lipsa acută de personal, să poată fi reîncadrați judecători pensionari, însă doar la nivel de judecătorie, cu grad de judecătorie, indiferent de gradul avut la pensionare”, adaugă UNJR.

UNJR i-a mai transmis ministrului Justiției că înțelege raționamentul impunerii vârstei minime de 30 de ani pentru admiterea la Institutul Național de Magistratură, însă datele statistice nu susțin premiza unei astfel de modificări. Propunerea pe care UNJR a făcut-o, în schimb, este de a crește perioada de pregătire a unei persoane să devină magistrat de la 2 la 3 ani, perioada în care să se pună accent pe pregătirea practică.

Astfel, pe lângă un an de teorie, „pe durata a minim 2 ani de zile, auditorii de justiție ar trebui să parcurgă stagii de pragătire în instanțe și parchete, dar și la cabinete de avocat (min. 6 luni), penitenciare (minim o lună), ministerul justiției, birouri notariale, alte autorități ale statului.”

Ulterior absolvirii INM, în perioada de stagiatură, cu excepția cauzelor date de lege în competența judecătorului stagiar, judecătorii stagiari vor putea participa și la ședințele de judecată alături de judecătorii definitivi, vor putea participa cu vot consultativ la pronunțarea soluțiilor și vor redacta hotărâri judecătorești. Judecătorii stagiari vor avea în acest fel posibilitatea de a se familiariza cu toate tipurile de cauze civile și penale, susține UNJR.

Totodată, UNJR este de acord și cu prevederea care elimină posibilitatea menținerii drepturilor locative, după pensionare, chiar și de către moștenitorii fostului magistrat, dar și cu propunerea ca judecătorii și procurorii să răspundă civil, disciplinar și penal, în condițiile legii.