Protecția Consumatorilor Cluj: Persoanele asaltate de bănci cu telefoane pentru plata ratelor să se adreseze Poliției

Persoanele care sunt hărțuite cu telefoane de către angajații băncilor ca să își plătească ratele pot eventual să se adreseze Poliției, afirmă șeful Comisariatul Regional pentru Protecția Consumatorilor (CRPC) Cluj, Cristian Nicula, precizând că CRPC nu are competențe în astfel de cazuri.

Comisarul șef Cristian Nicula a fost întrebat de jurnaliști, într-o conferință de presă, la Bistrița, ce poate face o persoană care are un credit luat de la bancă și care primește zeci de telefoane ca să își plătească ratele, șeful CRPC răspunzând că oamenii aflați în această situație „ar trebui să se adreseze Poliției”.

„La noi nu a depus reclamație. Eu zic să se adreseze Poliției. Noi la cine să mergem? Pe cine să verificăm? Trebuie să avem o dovadă că, într-adevăr, e sunată persoana respectivă”, a declarat Nicula.

ACTUALITATE Victor Ponta: „Nu am dat BANI să-l cunosc pe Trump. Sunt mai zgârcit”

19:30

ACTUALITATE Victor Ponta: „Cu cât avansează INTELIGENȚA artificială, cu atât avansează și prostia naturală”

19:00

El a precizat că, în primele nouă luni ale anului, 14 la sută din reclamațiile depuse de consumatori la Comisariatul Județean pentru Protecția Consumatorilor (CJPC) Bistrița au vizat probleme cu băncile sau cu alte instituții financiare.

Cecilia Vasilescu, consilier juridic al CRPC Cluj, a declarat, la rândul ei, în aceeași conferință de presă, că instituția din care face parte a solicitat băncilor transparență totală.

„Noi am solicitat să fie transparență totală, pentru că am avut până acum situații de genul omul nu și-a plătit creditul, a întârziat o lună, două, trei, cinci, banca i-a trimis dosarul la firma de recuperare. Nu l-a anunțat că i-a cesionat contractul și firma de recuperare i-a spus că trebuie să plătească 70.000 de euro într-o săptămână. Fiindcă nu era transparență și banca nu informa consumatorul asupra situației creditului se întâmplau toate acestea. Și atunci banca insistă să plătești. Că, probabil, de la o anumită bancă sună trei oameni în loc de unul, deja ține de cum își gestionează ei activitatea respectivă, dar faptul că-l sună e un lucru benefic, nu un lucru rău, pentru că foarte multă lume care are mai multe credite spune că a uitat”, a spus Vasilescu.

Ea a declarat că orice consumator se poate duce la bancă să negocieze contractul, iar dacă va fi refuzat se poate adresa CJPC.

„Consumatorii pot să se adreseze operatorilor economici să-și modifice data în care să achite ratele, de exemplu. Dacă se duc și se adresează băncii, iar banca refuză să-i ia în considerare doleanța, atunci pot să se adreseze Comisariatului Județean pentru Protecția Consumatorilor. Nu toată lumea se confruntă cu aceeași situație, iar fiecare pe problema pe care o are trebuie să se adreseze celui cu care are un contract. Este evident că, în situația în care am încheiat cu cineva, noi doi suntem părțile. Degeaba vin eu și mă adresez CJPC, pentru că nu poate să intervină în niciun contract. Trebuie să înțeleagă consumatorul acesta. Nu putem interveni, pentru că suntem terți și contractul nu ne este opozabil chiar dacă suntem Protecția Consumatorilor”, a declarat Vasilescu.

O persoană din Bistrița care a contractat un credit pe zece ani de la o bancă a declarat corespondentului MEDIAFAX că este hărțuită, lună de lună, cu telefoane, de angajații acesteia pe motiv că întârzie cu plata ratei întrucât aceasta este fixată mai repede decât ziua ei de salariu. Ea susține că telefoane nu primește doar ea, ci și membrii familiei, angajatorii și alte persoane.

Adriana Mureșan a declarat că a contractat un credit bancar în 2009, pe zece ani, iar atunci când a putut a plătit în avans, chiar și opt rate o dată.

„De aproximativ un an, rata este plătită, dar cu întârziere – scadența este în 9 a fiecărei luni, dar se plătește în ultima zi din lună sau în prima zi a lunii următoare, la salariu. Din 10 începe coșmarul – 17 telefoane în fiecare zi, chiar și în ziua de Crăciun, pe mobilul contractantului, al soțului, al mamei, al bunicii – nu știu cum de au ajuns în posesia lor – și ce e mai deranjant, al angajatorului. Primul telefon e de înțeles. Un angajat al băncii mă anunță cu privire la suma restantă (circa 150 euro – n.r) și mă întreabă când urmează să fie achitată. I se răspunde că în 1 a lunii următoare. Oftează afectat și mă anunță că voi plăti penalități, întrebându-mă dacă nu pot achita mai devreme, măcar parțial. Îi răspund că sunt conștientă de penalități, că voi încerca să achit mai devreme, dar cel mai probabil nu va fi posibil. Îmi răspunde politicos că mă așteaptă și îmi urează o zi bună. În ziua următoare, un nou telefon – aceeași poveste”, a spus femeia, care a precizat că a făcut plângeri la angajații sucursalei bancare din Bistrița, dar i s-a spus că „asta e politica băncii de la București”.

În județul Bistrița-Năsăud s-au depus 373 de reclamații în primele nouă luni ale anului. Dintre acestea, 10 la sută au vizat probleme legate de produse alimentare, 14 la sută de natură financiară (30 de reclamații vizând băncile și clauzele abuzive din contracte) și 76 sută au vizat prestăriile servicii, utilitățile, garanțiile.

Potrivit comisarului șef Cristian Nicula, 20 la sută din reclamații au fost nefondate.