Protestul de la Câmpeni s-a încheiat, iar participanții au adoptat o „proclamație” cu revendicări

Protestul de la Câmpeni față de proiectul Roșia Montană s-a încheiat, iar participanții au adoptat o „proclamație” prin care cer demisia inițiatorilor proiectului de lege privind Roșia Montană, dar și interzicerea mineritului cu cianuri și a extragerii gazelor de șist prin fracturare hidraulică.

Protestul organizat la Câmpeni față de proiectul minier de la Roșia Montană, la care au participat aproximativ 2.000 de persoane, s-a încheiat în jurul orei 19.30, când ultimii protestatari au început să plece spre case.

În timpul protestului, participanții au adoptat și au făcut publică o „proclamație a Marii Adunări a Moților de la Câmpeni” prin care au transmis guvernanților și parlamentarilor că „locuitorii Apusenilor sunt cei îndreptățiți să decidă care e cel mai potrivit mod prin care bogățiile cu care i-au înzestrat natura și bunul Dumnezeu vor fi valorificate în folosul comunității și al României”.

SPORT Reacția lui Gigi Becali după ce FCSB a fost eliminată din Cupa României. „M-am uitat la un meci de parcă nu ar fi fost al meu”

13:43

POLITICĂ Reacția lui Bolojan după retragerea PSD din negocierile pentru coaliția proeuropeană: „PNL vrea în continuare să contribuie la găsirea unei soluții”

13:43

„Noi nu cerșim la ușile altora, alții au venit la ușa noastră și încearcă să ia și să distrugă ceea ce ne aparține. (…) Orice străin e binevenit în Munții Apuseni atâta vreme cât ne respectă modul de viață și nu întreprinde nimic în măsură să-l schimbe împotriva voinței noastre. Ne păstrăm dreptul de a lupta împotriva tututor celor care prin viclenie, hoție și corupție vin aici pentru a fura ce e al nostru ori pentru a distruge resursele naturale și istorice de care depinde viața noastră. Fericirea și bunăstarea nimănui nu se poate baza pe nefericirea și sărăcirea semenilor săi!”, se arată în proclamația protestatarilor de la Cîmpeni.

De asemenea, în proclamația amintită, protestatarii transmit guvernanților, parlamentarilor și politicienilor 12 solicitări, printre care respingerea de către Parlament a tuturor proiectelor de lege care prevăd măsuri speciale de expropriere a cetățenilor români, precum și alte măsuri derogatorii de la regimul legal de protecție a mediului, patrimoniului cultural, apelor, pajiștilor și terenurilor agricole, bunurilor publice în favoarea companiilor miniere de orice tip, dar și interzicerea prin lege a utilizării cianurii în activitățile miniere din România.

Printre solicitări se află și includerea Roșiei Montane pe lista tentativă a României pentru UNESCO, respingerea de urgență, prin hotărâre de guvern, a acordului de mediu pentru proiectul minier de la Roșia Montană, desecretizarea tuturor contractelor și actelor adiționale încheiate de către Guvern referitoare la înstrăinarea, cedarea, concesionarea resurselor minerale ale României și asumarea de către Guvern a expertizei și a punctelor de vedere referitoare la proiectul minier de la Roșia Montană exprimate de: Academia Română, Asociația Ad Astra, Institutul Geologic Român, Ordinul Arhitecților din România, Sinodul BOR, Sinodul BRU și al celorlalte biserici creștine din România, precum și de experții independenți.

Protestatarii mai cer în proclamație demisia inițiatorilor proiectului de lege pentru Roșia Montană, respectiv ministrul Marilor Proiecte, Dan Șova, ministrul Mediului, Rovana Plumb, ministrul Culturii, Daniel Barbu, directorul ANRM, Gheorghe Duțu, precum și a premierului Victor Ponta, apoi crearea unei Comisii Parlamentare de Anchetă a „afacerii Roșia Montană” sub toate aspectele.

Protestatarii solicită și refacerea și dezvoltarea infrastructurii rutiere din zona Munților Apuseni și acordarea unor facilități fiscale și de altă natură pentru dezvoltarea activităților economice.

Proclamația de la Cîmpeni prevede și o solicitare privind începerea de către instituțiile abilitate a cercetării penale în cazul persoanelor care au semnat sau au participat la elaborarea și avizarea de documente cu privire la proiectul de exploatare minieră de la Roșia Montană.

Manifestanții de la Cîmpeni s-au solidarizat cu cei care protestează față de explorarea și exploatarea gazelor de șist și au cerut interzicerea prin lege a utilizării metodei fracturării hidraulice în acest caz.

Aproximativ 2.000 de persoane s-au adunat, sâmbătă, în orașul Cîmpeni, județul Alba, pentru a protesta față de proiectul minier de la Roșia Montană, fluturând steaguri tricolore, cântând melodii patriotice, iar unii protestatari și-au adus vacile și boii pentru a arăta că în Munții Apuseni se face agricultură.

Protestul a început cu o slujbă religioasă oficiată de un sobor de preoți, iar manifestanții s-au rugat împreună pentru viitorul Munților Apuseni, la un moment dat unul dintre participanți îngenunchiind.

Protestatarii au avut steaguri, eșarfe tricolore și pancarte cu mesaje precum „Uniți salvăm Munții Apuseni”, „Moții nu vor cianură”, „Trădarea de țară în aur se măsoară”, „Salvați Roșia Montană, salvați Apusenii”, „Bogată țară, proastă rânduială”.

De asemenea, oamenii au cântat melodii patriotice și au scandat lozinci prin care solicită respingerea proiectului minier de la Roșia Montană.

Premierul Victor Ponta a declarat, sâmbătă, la Brașov, că știe că în apropiere de Roșia Montană, la Câmpeni, există o grupare extremistă care incită la violență, dar că se vor lua măsuri ca manifestările extremiste și violente să nu se extindă.

În 25 septembrie, la Cîmpeni, reprezentanți ai opozanților față de proiectul minier de la Roșia Montană s-au întâlnit cu parlamentarii din Comisia specială pentru proiectul de lege privind Roșia Montană, care au vizitat județul Alba, atunci peste 1.000 de persoane protestând în fața restaurantului în care a avut loc întâlnirea.

Participanții la întâlnire i-au informat pe membrii Comisiei speciale parlamentare Roșia Montană că se opun proiectului minier deoarece îl consideră periculos, iar pe de altă parte afacerile și viețile lor ar fi afectate dacă ar începe exploatările.

Din 1 septembrie, în centrul Capitalei și în mai multe orașe din țară, dar și peste hotare au loc proteste ale celor care se opun proiectului minier de la Roșia Montană.

Manifestanții cer ca Parlamentul să respingă proiectul de lege care reglementează exploatarea minereurilor din perimetrul Roșia Montană și să interzică, prin lege, folosirea cianurilor în activitățile miniere din România, Guvernul să respingă, prin hotărâre, în regim de urgență, acordul de mediu, Roșia Montană să fie inclusă pe lista tentativă a României pentru includerea în patrimoniul UNESCO și demisia premierului Victor Ponta și a celor patru inițiatori ai proiectului de lege: miniștrii Dan Șova, Rovana Plumb, Daniel Barbu și directorul ANRM Gheorghe Duțu.

Protestele au început după ce Guvernul a aprobat, în 27 august, proiectul de lege care reglementează exploatarea minereurilor din perimetrul Roșia Montană, documentul fiind transmis Parlamentului spre dezbatere.

Potrivit proiectului de lege aprobat de Guvern, exploatarea minieră de la Roșia Montană propusă de compania Roșia Montană Gold Corporation „este de utilitate publică și de interes public național deosebit”.

Conform acestuia, exploatarea minieră ar urma să înceapă în noiembrie 2016, după ce planul urbanistic zonal va fi aprobat până la sfârșitul acestui an, iar participația statului ar crește cu încă 5,69%, la 25% din acțiuni, dar condiționat de emiterea la timp a tuturor autorizațiilor, potrivit unui draft al Acordului între Guvern, Gabriel Resources și Roșia Montană Gold Corporation pentru începerea exploatării.

Compania Roșia Montană Gold Corporation deține la Roșia Montană (județul Alba), prin concesionare în vederea exploatării, cel mai important zăcământ de aur din România, evaluat la aproximativ 300 de tone de aur și 1.600 de tone de argint.

Investiția Roșia Montană, blocată de mai mulți ani din cauza disputelor privind protecția mediului, a fost inclusă în Planul național de investiții și locuri de muncă lansat, în urmă cu o lună, de Guvern și prezentată ca proiect de „exploatare cu noi standarde de mediu” de unde statul estimează beneficii de 78% din ceea ce generează proiectul.

Compania Gabriel Resources deține în prezent 80,69% din proiectul Roșia Montană, restul fiind în posesia statului prin compania Minvest.