Protocolul dintre SRI și Parchetul General a fost desecretizat. Echipe operative comune lucrau la dosare. DOCUMENT

Protocolul dintre Parchetul general și SRI a fost semnat în 4 februarie 2009, de către procurorul general la acea vreme, Laura Codruța Kovesi, adjunctul său, Tiberiu Nițu, și șeful SRI, George Maior, și prim-adjunctul Florian Coldea. Cadrul legal în baza căruia s-a încheiat protocolul are în vedere legile de funcționare ale instituțiilor implicate, legile privind combaterea corupția și hotărârile CSAT în acet sens, precum și hotărâri de guvern, inclusiv Planul de actiune pentru indeplinirea conditionalitatilor din cadrul mecanismului de cooperare și verificare a progresului realizat de Romania in domeniul reformei sistemului judiciar și al luptei impotriva coruptiei. 

PROTOCOLUL POATE FI CONSULTAT INTEGRAL AICI!

Potrivit documentului, Parchetul și SRI cooperau „în activitatea de valorificare a informațiilor și atribuțiilor prevăzute de lege, în activitatea de valorificare a informațiilor din domeniul prevenirii și combaterii infracțiunilor împotriva securității naționale, a actelor de terorism, infracțiunilor ce au corespondent în amenințările la adresa securității naționale și a altor infracțiuni grave, potrivit legii”.

În acest sens, se dispunea „constituirea unor echipe operative comune  care sa actioneze in baza unor planuri de actiune pentru exercitarea competentelor specifice ale partilor”. 

Potrivit documentului, procurorii aveau obligația de a valorifica informațiile, datele, documentele și materialele trimise de SRI referitoare la inițierea sau săvârșirea de infracțiuni, obținute ca urmare a punerii în aplicare a mandatelor, „în măsura în care cunoașterea acestora este necesară pentru constituirea sau finalizarea unei cauze penale și nu afectează derularea activităților specifice pentru contracararea amenințărilor la adresa securității naționale”. Procurorii trebuiau să comunice, în mod operativ, dar nu mai târziu de 60 de zile, modul de valorificare a informărilor au sesizărilor primite de la SRI. 

De asemenea, procurorii trebuiau să pună la dispoziția SRI, la cerere sau din oficiu, date și informații de interes operativ pentru contracararea sau prevenirea unor  amenințări la adresa siguranței naționale. 

De partea cealaltă, SRI se obliga să acorde sprijin pentru completarea informațiilor în cazuri complexe, aflate pe rolul Parchetului, scop în care desfășura activități de investigații și supraveghere operativă. De asemenea, SRI acorda sprijin tehnic pentru interceptări, înregistrări sau comunicări prin telefon sau orice alt mijloc electronic de comunicare. 

Totodată, lucrători operativi ai SRI puteau face acte premergătoare urmăriririi penale, care, potrivit legii puteau fi probe în dosare. 

La cererea Parchetului, SRI acorda sprijin pentru organizarea de flagrante. 

Ovidiu Marincea, purtătorul de cuvânt al Serviciului Român de Informații, a declarat, joi, seara, într-un interviu pentru B1 TV, că ofițerii SRI nu au efectuat anchete penale împreună cu procurorii, atribuția acestora fiind aceea de a furniza informații către parchete.

Întrebat dacă ofițerii SRI au efectuat anchete penale alături de procurori, Ovidiu Marincea a spus:” Răspunsul este nu. Nu, protocolul nu prevede ca ofițerul SRI să își aroge atribuții altele decât cele prevăzute de lege. (…)Nu veți avea surprize citind acest protocol pentru că veți constata că se vorbește despre regulile pe care trebuie să le respecte ambele instituții atunci când aplică legea. Se vorbește despre drepturile cetățenilor care trebuie respectate în acest protocol. Sunt invocate decizii ale CAST și nu cred că veți găsi ceva ilegal”.

Marincea a explicat că ofițerii SRI au atribuția de a furniza informații către procurori, urmând, mai departe, ca parchetul să decidă ce au de făcut cu acele date.

„Foarte mulți oameni și-au imaginat că ofițerii SRI ar fi putut să își depășească atribuțiile, însă, ofițetii SRI au furnizat informații, potrivit legii, procurorilor, iar procurorii, cu acele informații, trebuia să producă probe pe care să le furnizeze ulterior instanțelor de judecată. (…) Dacă există un caz de derapaj, ne arătăm toate disponibilitatea și nu vrem să mușamalizăm un astfel de caz dacă există”, a precizat Marincea.

Purtătorul de cuvânt al Serviciului Român de Informații a exlicat că protocoalele dintre SRI și alte instituții nu sunt decât norme de aplicare a legii.

„Aceste protocoale (…) reprezintă acorduri bilaterale sau multilaterale cu mai multe instituții ale statului, care stabilesc metode de aplicare a cooperării dintre aceste instituții, nu pe lângă lege, nu dând atribuții suplimentare nici Serviciului Român de Informații, nici celorlalte instituții, ci punând în aplicare legea. Sunt norme de lucru. (…) Majoritatea instituțiilor manipulează documente cu caracter clasificat, iar SRI este autoritate națională pentru protecția acestor documente cu caracter clasificat”, a mai spus reprezentantul SRI.

De asemenea, acesta a confirmat că SRI-ul are protocoale încheiate și cu alte instituții ale statului, cum ar fi CNAS, Agenția de Plăți și Inspecție Socială, AJOFM, Inspecția Muncii sau Ministerul Culturii.

Purtătorul de cuvânt al Serviciului Român de Informații a precizat că protocolul încheiat în 2009 între SRI și Parchetul General nu se mai aplică după decizia 61/20216 a Curții Constituționale, menționând că declasificarea acestuia nu mai poate afecta securitatea națională în niciun fel.