Protocolul secret dintre DNA și SRI a fost dezvăluit. Ce arată raportul Inspecției Judiciare: „Veneau din SRI cu denunțătorii la DNA”

Cum funcționa protocolul secret dintre SRI și Parchetul General

Numărul total de propuneri ale SRI pentru emiterea mandatelor pe siguranță națională în perioada 2005-2017 a fost de 39.102, incluzând propuneri inițiale, prelungiri, completări și încetări înainte de teren. Dintre acestea, procurorii au respins 80 de solicitări, toate celelalte fiind admise, se arată în raportul Inspecției Judiciare întocmit în urma controlului privind aplicarea protocolului semnat în 2009 între Parchetul General și SRI.

„Dintre aceste 1014 dosare de la DNA constituite in baza protocolului, 105 au avut ca«beneficiar secundar»Directia condusa Adrian Ciocarlan (n.r.: SRI), 65 au avut echipe operative comune. Iar 20 dintre acestea au fost constituite pe un plan de actiune comun”, arată publicația Lumea Justiției, luju.ro, cea care a obținut prima dată raportul.

Documentul arată care era circuitul documentelor și cum, după cererea către instanță de emitere a mandatelor pe siguranță națională, răspunsul nu mai ajungea la procuror.

„Circuitul acestor propuneri de la Serviciul Român de Informații era următorul:

– primirea propunerii/solicitării formulate de SRI

– înregistrarea propunerii în cadrul serviciului de documente clasificate

– informarea procurorilor desemnați să avizeze propunerea cu privire la primirea acesteia

– examinarea și avizarea (pozitivă sau negativă) a propunerii de către unul dintre procurorii desemnați prin ordin al procurorului general

– prezentarea propunerii avizate procurorului general care decide pozitiv sau negativ trimiterea acesteia către ÎCCJ

– transmiterea propunerii avizate către ICCJ cu adresă semnată de procurorul general sau înlocuitor al acestuia

– transmiterea propunerii se face prin unitatea militară specializată din cadrul SRI ori electronic (începând cu octombrie 2012) pe baza unei proceduri de securitate aprobate de Oficiul Registrului Național al Secretelor de Stat

– ICCJ emite mandatele de securitate națională pe care le transmite direct instituțiilor care formulează propunerea; încheierile și mandatele de securitate națională nu se comunică PÎCCJ”.

Prin ordine succesive, în perioada 2008-2018, autorizarea activităților prevăzute de art. 20 din Legea 535/2004 în scopul culegerii de informații, au fost desemnați următorii procurori: Olaru Codruț, Tițian Dana-judecător, consilier al procurorului general, Bulancea Marius Bogdan, Iacob Marius, Șelaru Valentin Horia, Bica Alina Mihaela, Georgiana Hosu, Cristian Lazăr, Nicolae Lupulescu, Varga Romulus, Cosneanu Gheorghe, Scutea Gabriela etc.

Raport: Codruț Olaru, în calitatea de șef DIICOT, a trimis un rechizitoriu lui Florian Coldea

În cadrul controlului, inspectorii nu au putut stabili incidența aprobărilor verbale prevăzute de art. 31 din protocolul dintre PÎCCJ și SRI, însă din documentele prezentate rezultă existența unor consultări anterioare, concomitente sau ulterioare fie încheierii unor planuri comune de acțiune, sau chiar stabilirii unor echipe operative comune.

„Exemplificăm: în dosarul 100/P/2013 al DNA Constanța a fost identificată existența unei corespondențe din care rezulta că, anterior solicitării formulate de parchet pentru constituirea unei echipe mixte, au fost purtate discuții între reprezentanții SRI și procurori”, se arată în documentul citat.

În cadrul unei structuri de parchet verificate, inspectorii au identificat o adresă de la cabinetul procurorului general de la acea vreme, Laura Codruța Kovesi, prin care se solicita, „în mod imperativ și în interesul celerității comunicării și coordonării, ca înștiințările efectuate potrivit art.6 din protocol să fie adresate UM 0198 București, iar în cauze de interes operativ către primul adjunct al directorului SRI”.

Totodată, la DIICOT structura centrală a fost identificată o adresă prin care procurorul șef (la acel moment, Codruț Olaru, actual membru CSM) a transmis, la data de 6 iulie 2011, în format electronic, rechizitoriul nr. 5/D/P/2006 primului adjunct al directorului SRI (n.r.: Florian Coldea)

„În întreaga corespondență purtată cu DNA-SC sau în unele cazuri, de serviciile teritoriale cu SRI privind transmiterea de ordonanțe/încheieri/autorizații de interceptare către unități militare ale acestui serviciu, a fost desemnată ca beneficiar al informației unitatea militară care punea în aplicare, din punct de vedere tehnic, autorizațiile de interceptare, iar ca beneficiar secundar, ca o particularitate în cazul DNA, a fost indicată în mod frecvent UM 0127 București.

Deși s-au solicitat SRI în două rânduri, la 18 ianuarie și 26 februarie 2019, precizări cu privire la competențele și atribuțiile acestei ultime unități militare, până la data redactării prezentului raport, nu s-a primit niciun răspuns. La 23 aprilie 2019, Comisia Comună Permanentă a Camerei Deputaților și Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar a SRI a transmis că indicativul UM 0127 este atribuit Direcției Generale pentru Apărarea Constituției”, mai precizează raportul.

Șeful Direcției Generale pentru Apărarea Constituției a fost, în perioada 2013-2016, Adrian Ciocîrlan, actualul adjunct al directorului SRI.

Procurorii nu știau prevederile protocolului

Cei mai mulți procurori care au discutat cu inspectorii au susținut că nu au cunoscut prevederile protocolului, că au aplicat dispoziții legale în materie, că echipele operative comune nu ar fi existat efectiv, precum și că nu au semnat planuri comune de acțiune.

„În cursul controlului s-a constatat că protocolul a fost transmis în cursul lunii martie 2009 către toate unitățile de parchet din țară. Deși nu au fost identificate dovezi ale aducerii la cunoștința procurorilor a dispozițiilor protocolului, acesta a fost invocat în cea mai mare parte a corespondenței purtate între SRI și parchete între anii 2009-2016″.

Doi procurori de la DNA structura centrală au afirmat în fața inspectorilor că „s-au trezit cu doi ofițeri SRI în birou”. Ulterior, aceștia și-au nuanțat afirmațiile în sensul: „SRI a desemnat doi ofițeri care au ținut legătura cu procurorii în toată perioada în care au fost în executare mandatele de supraveghere”.

„Prin aplicarea unor prevederi ale protocolului s-a instituit, în fapt, o relație de subordonare a parchetului față de SRI, deși, conform art. 56 alin. 1 din CPP, rolul primordial în cadrul urmăririi penale îl are procurorul, care conduce și controlează nemijlocit activitatea de urmărire penală a poliției judiciare și a organelor de cercetare penală speciale și supraveghează ca actele de urmărire penală să fie efectuate cu respectarea dispozițiilor legale”, arată documentul.

„Veneau din SRI cu denunțătorii la DNA”/ „M-a chemat să discut cu Dumbravă”

Doru Țulus susține, în declarația în ancheta pe protocolul PÎCCJ-SRI din 2009, că ofițeri cu funcție de conducere în SRI se prezentau personal cu denunțători la procuror.

Totodată, fostul procuror DNA susține că au existat situații în care ofițeri cu funcție de conducere în SRI se prezentau personal cu denunțători la procurori, chiar și cu persoane ce fuseseră condamnate în dosare instrumentate de DNA. Nu în ultimul rând, Doru Țuluș arată că au avut loc ședințe restrânse, cu discuții pe diverse spețe, la care participau și ofițeri ai Serviciului Român de Informații.

Tot în această declarație, fostul procuror DNA precizează faptul că procurorii care refuzau solicitări ale SRI erau chemați de către Laura Codruța Kovesi, care le comunica faptul că nu mai corespund și li se cerea să plece din DNA.

„Procurorul Doru Florin Țuluș (PICCJ), fost procuror DNA și procuror șef al Secției de Combatere a Infracțiunilor Asimilate Infracțiunilor de Corupție, a arătat că protocolul, deși încheiat în anul 2009, nu a fost implementat ca atare în cadrul DNA în perioada 2009-2013. Începând cu luna mai a anului 2013, odată cu numirea noii echipe de conducere a DNA, modalitatea de lucru s-a schimbat radical.

Astfel, procurorul menționează că a sesizat personal următoarele:

-lucrătorii SRI erau singură categorie de persoane care aveau acces în instituție fără control și în acest mod, birourile procurorilor erau vizitate zilnic de lucrători SRI;

-au fost emise o serie de ordine prin care s-a stabilit că șefii de secție nu mai pot rezoluționa corespondență secretă, acest lucru putând fi făcut doar de șeful direcției sau de unul din adjuncții lui;

-s-a implementat un sistem de corespondență cu instanțele și cu SRI care trebuia respectat, în caz contrar, adresele nu erau semnate de către conducere. Procurorul arată că nerespectarea acestor formalități echivala în percepția conducerii cu refuzul de a instrumenta acel dosar și chiar cu favorizarea celor investigați în unele situații;

-în aceeași perioadă, arată procurorul, a început un proces de epurare a procurorilor cu vechime în DNA, precum și a ofițerilor de poliție judiciară cu care aceștia lucraseră. Acești procurori erau chemați, la interval scurt de timp după ce refuzaseră solicitări ale SRI, la cabinetul procurorului șef, unde li se comunica faptul că ‘nu mai corespund’ și li se punea în vedere să facă cerere de încetare a activității în cadrul DNA;

-din discuțiile cu colegii, procurorul a aflat că au existat situații, mai ales la Secția de Combatere a Corupției, că ofițeri cu funcție de conducere în SRI să vină personal cu denuntatori la procuror, inclusiv cu persoane condamnate în dosare instrumentate de DNA;

-au existat ședințe restrânse cu participarea SRI și cu discuții pe spețe”, se arată în declarația fostului procuror DNA, Doru Țuluș.

Tot în cadrul anchetei Inspecției Judiciare privind aplicarea Protocolului PÎCCJ-SRI din 2009, procuroarea Elena Iordache de la Parchetul General a dezvăluit că în timp ce instrumenta un dosar al lui Traian Băsescu a fost convocată în biroul șefei Secției de urmărire penală și criminalistică de la acea vreme Camelia Sutiman.

Potrivit procuroarei Iordache, odată ajunsă în biroul lui Sutiman, aceasta i l-a prezentat pe „domnul general Dumbravă de la SRI”, cerându-i să discute cu el despre o adresă pe care o făcuse către Serviciul Român de Informații. Elena Iordache a precizat că generalul Dumbravă ar fi fost interesat de actele de urmărire penală pe care le efectuase în dosarul fostului președinte Traian Băsescu.

Procurorul a apreciat convorbirea că având un caracter „ciudat”, în contextul în care ofițerii SRI și-au exprimat dorința ca în cauză să fie efectuate niște percheziții domiciliare. În concret, procurorul a precizat că ofițerii SRI au făcut afirmații de genul „vrem să facem percheziție”, „mergem să vedem locurile unde urmează a fi efectuate perchezițiile”, „trebuie să stabilim cine locuiește exact la fiecare dintre imobile, ce activități desfășoară locatarii acestor imobile”; procurorul a precizat în continuare că nu a ținut cont de solicitările ofițerilor SRI și și-a desfășurat activitatea de urmărire penală cu respectarea dispozițiilor legale.

-în dosarul nr. 94/P/2014 – redeschis în anul 2015 și repartizat procurorului la 3 iunie 2015 – care îl privea pe Traian Băsescu și în care procurorul de caz a desfășurat mai multe activități de urmărire penală.

Procurorul, dând curs convocării de către procurorul șef al secției, Camelia Sutiman, s-a deplasat în biroul acesteia unde i-a fost prezentat „domnul general Dumbravă de la SRI” solicitându-i-se să discute cu acest ofițer cu privire la o adresa pe care o transmisese SRI, la solicitarea anterioară a procurorului șef secție. Prin această adresă, procurorul a cerut să i se comunice dacă SRI are date și informații privind situația de fapt din dosarul penal. Potrivit relatării procurorului Elena Iordache, ofițerul SRI a fost interesat de actele de urmărire penală administrate. După aproximativ o săptămână, SRI a răspuns la adresa anterior menționată precizând că nu deținea informațiile solicitate”, se arată în declarația procurorului Elena Iordache de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Inspecția Judiciară arată că unele astfel de acte au fost semnate chiar și de generalul Dumitru Dumbravă

Potrivit inspectorilor judiciari, introducerea sintagmei „altor infracțiuni grave” în cuprinsul art. 2 din protocol a condus la asimilarea nejustificată a infracțiunilor care aduc atingere siguranței naționale cu o întreagă suită de alte infracțiuni, precum evaziunea fiscală, corupția și abuz în serviciu și a avut următoarele efecte:

– lăsarea la latitudinea unui serviciu de informații si a procurorilor aplicarea măsurilor procedurale destinate inițial infracțiunilor care aduc atingere siguranței naționale;

– punerea sub semnul egalității a procurorului cu lucrătorii unui serviciu de informații prin constituirea de echipe operative comune, care au acționat în baza unor planuri comune în vederea documentării și probării faptelor prevăzute la art. 2 din protocol;

– extinderea competenței de sesizare din oficiu a SRI și asupra altor infracțiuni decât cele care adic atingere siguranței naționale, prevăzute în legislație.

În privința sesizărilor din oficiu, Inspecția Judiciară arată că unele astfel de acte au fost semnate chiar și de generalul Dumitru Dumbravă.

„Acest ultim efect se datorează nu numai utilizării sintagmei la care ne-am referit în cele ce preced, ci și lacunelor legislative, ajungându-se la situația în care, în dosare înregistrate la PÎCCJ, actul de sesizare să îl constituie procesele verbale încheiate de comandantul UM 0198 București, generalul de brigadă Dumitru Dumbravă, în care au fost invocate prevederile art. 61 alin. 1 litera c, raportat la art. 198 și 199 din CCP, precum și ale art. 11 din Legea 14/1992.

Astfel de procese verbale au fost identificate la mai multe unități de parchet din țară însă, dacă în cazul acestora procurorii s-au sesizat din oficiu în baza informațiilor transmise de SRI prin proces verbal, întocmite de ofițerul anterior menționat, la PÎCCJ procurorul a considerat că este suficientă sesizarea SRI, aceasta constituind baza formării dosarului penal”, spune documentul.

Mai mult, prin instituirea în sarcina procurorului, prin efectul art. 6 din protocol, a obligației de comunicare către SRI în termen de 60 de zile a modului de valorificare a informațiilor contravine rolului procurorului de a conduce instrumentarea unui dosar penal și îl subordonează unui serviciu de informații, spun inspectorii.

Concluziile raportului: DNA a declinat calitatea de unic beneficiar al informațiilor

„Cooperarea efectivă dintre parchete și SRI, în cauzele complexe, pe baza unor planuri comune aprobate de conducerile celor două instituții, cu precizarea sarcinilor ce revin fiecărei părți, constituie o imixtiune în activitatea de urmărire penală. Întocmirea planurilor la sediul SRI, transmiterea lor în vederea semnării la parchete, precum și discuțiile purtate tot în sediul SRI pun în discuție, pe de altă parte, supremația rolului procurorului în activitatea de urmărire penală și au permis intruziunea unui serviciu de informații în modul de desfășurare a urmăririi penale”, sunt concluziile inspectorilor judiciari.

Totodată, în raport mai este subliniat faptul că aplicarea protocolului a condus la administrarea unor probatorii a căror legalitate poate fi pusă sub semnul întrebării de instanțele de judecată.

„Prin atribuirea Direcției Generale pentru Apărarea Constituției (UM 0127) din cadrul SRI a calității de unic beneficiar secundar al informației, DNA a declinat, de fapt, calitatea de unic beneficiar al informațiilor, care ar fi trebuit să fie doar a procurorului de caz, în favoarea unui serviciu de informații cu depășirea chiar a scopului declarat de realizare a unor măsuri de supraveghere”, mai spun inspectorii.

Inspectorii judiciari au efectuat controlul la nivelul tuturor parchetelor din țară 1 octombrie 2018 și 31 ianuarie 2019 și 1 februarie -31 martie 2019, la solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii.