Provocările cu care se va confrunta noul Papă Francisc

Provocări dificile îl așteaptă pe succesorul lui Benedict al XVI-lea, Francisc I, precum un val de contestare intern și persecutarea creștinilor în lume sau probleme etice și abuzuri de toate felurile cu care se confruntă o Biserică ce reunește aproximativ 1,2 miliarde de credincioși, relatează AFP.

CONTESTARE ȘI REFORME: Biserica Catolică se confruntă, în special în țări occidentale (Austria, Germania, Irlanda, Franța, Statele Unite etc…), cu un val de contestare internă fără precedent. Numeroase organizații preoțești sau religioase solicită mai multă democrație în interiorul Bisericii Catolice, alegerea unor oficiali, reformarea Papalității, căsătorii pentru preoți sau, mai ales, hirotonisirea femeilor. Teologi, bărbați și femei, adoptă poziții foarte radicale în materie de moravuri. Se vorbește despre un proces de „protestantizare” și „schisme tăcute”.

Câteva reforme realiste – mai ales permisiunea ca persoanele divorțate și recăsătorite să primească împărtășanie și deschiderea în privința posibilității preoților de a se căsători – vor fi solicitate cu insistență, inclusiv de către episcopi noului Papă. De asemenea, declinul vocației sacerdotale determină revendicări ca parohiile să fie reorganizate, iar laicii, bărbați și femei, să fie asociați la responsabilități.

TRADIȚIONALIȘTI: Benedict al XVI-lea nu a reușit să-i reintegreze pe „lefebvriștii” care nu acceptă deschiderea Conciliului Vatican II. Negocierea, în pofida tuturor eforturilor sale, se află într-un punct mort.

ACULTURAȚIE: Înrădăcinarea în culturile locale, cu adaptarea unor liturghii la realitățile locale, pune adeseori probleme din India până în Africa și trecând prin America Latină. O lovitură în plus, mii de catolici trec la penticostalism sau se convertesc la islam.

ABUZURI SEXUALE ȘI PEDOFILIE: Toleranța zero și recomandarea la adresa episcopilor să colaboreze cu justițiile civile nu sunt tot timpul eficiente. Trei sferturi din Conferințele episcopale au elaborat dispozitive de luptă. Altele întârzie, în lipsă de mijloace sau convingere. În Africa sau Asia, conștientizarea nu este aceeași din cauza tabuurilor culturale. În unele țări, justițiile civile sunt ineficiente. Abuzurile continuă să fie denunțate în Occident, mai ales pentru perioada 1965-1985. Astfel, Arhiepiscopia de la Los Angeles se află în centrul unui scandal imens de protejare a unor preoți pedofili în trecut.

FINANȚELE ȘI CORUPȚIA VATICANULUI: Vaticanul, în perioada lui Benedict al XVI-lea, a făcut progrese în ceea ce privește transparența și lupta împotriva spălării banilor, așa cum au atestat experți. Dar mai sunt încă multe de făcut. Congregații și dioceze sunt afectate de corupție, în special în Africa. În Plus, Vaticanul se află într-o situație financiară delicată, din cauza crizei financiare.

REFORMAREA CURIEI: Fără îndoială, este un dosar în care Joseph Ratzinger, cunoscut mai mult ca teolog decât administrator, a eșuat. Curia, organism foarte centralizat și secret, se modernizează lent. Comunicarea sa este în continuare opacă, mentalitatea este precum a unei fortărețe asediate, iar rivalitățile interne persistă.

PERSECUTAREA UNOR CREȘTINI ȘI AMENINȚĂRI ISLAMISTE: Rapoarte recente au evidențiat că creștinii sunt categoria cea mai persecutată din lume. Numeroase guverne le limitează drepturile în domeniile educației sau vieții publice. Dar amenințările islamiste, din Pakistan până în Africa Sahariană, îngrijorează în special Vaticanul. Dialogul cu islamul și încurajat de Roma este dificil, spre deosebire de cel purtat cu adepții iudaismului, care s-a îmbunătățit.

ORIENTUL MIJLOCIU: Papa Francisc I va trebui să facă față eroziunii constante a prezenței creștine în Orientul Mijlociu, unde s-a născut religia lui Iisus. Creștinii fug de numeroase amenințări, în timp ce Vaticanul încearcă să protejeze aceste minorități.

MORAVURI: Căsătoria între persoane de acelați sex, bioetica, avortul, eutanasia sunt evoluții față de care Papa Francisc I va trebui să se preocupe, așa cum au făcut Ioan Paul al II-lea sau Benedict al XVI-lea. Cei doi papi au văzut în familie „valori imposibil de negociat”. Este foarte probabil ca Papa Francisc I să adopte aceleași poziții de fond.

COMUNICARE ȘI CULTURĂ: Papa Francisc I va trebui să continue dialogul angajat cu ne-creștinii în cadrul „Curții Nemurilor” (Cortile dei Gentili) și să examineze locul Bisericii Catolice în noile mijloace de comunicare și rețele de socializare. (Gaidau Ion, [email protected])