PSD s-a răzbunat pe Comisia de etică a Universității București. Ce notă a primit de la europarlamentari

Din partea României, au fost nominalizați pentru Premiul Cetățeanul European al Anului 2016 Comisia de etică a Universității din București, alături profesorul Iordan Bărbulescu (SNSPA), Barbara Helen Knowles, biochimist britanic, și István Gergely, fost jucător de polo maghiar.

Potrivit regulilor de organizare a Premiului cetățeanului, fiecare europarlamentar are dreptul de a face o nominalizare și de a acorda note tuturor propunerilor înaintate de țara sa. Notele se dau de la 1 la 10, 1 fiind nota cea mai mică, iar 10, nota maximă.

Din cei 32 de europarlamentari români, doar patru au făcut nominalizări pentru această distincție, iar doar șapte dintre ei și-au exprimat și votul – Maria Grapini, Siegfried Mureșan, Victor Negrescu, Emilian Pavel, Ioan Mircea Pașcu, Claudia Țapardel și Norica Nicolai.

Câștigător din partea României a fost desemnat profesorul Iordan Bărbulescu, decan al Departamentului de Relații Internaționale și Integrare Europeană la SNSPA. El a fost nominalizat de către europarlamentarul PSD Victor Negrescu și a primit nota maximă (zece) din partea tuturor social-democraților români din Parlamentul European, la care se adaugă Norica Nicolai. Iordan Bărbulescu este și președintele Senatului SNSPA, universitate al cărei rector este social-democratul Remus Pricopie, fost ministru al educației în Guvernul Ponta.

Spre deosebire de ceilalți votanți, europarlamentarii PSD au dat nota minimă – 1 tuturor celorlalte nominalizări din partea României, inclusiv Comisiei de Etică a Universității din București. Excepție fac Claudia Țapardel, care nu a pus nicio notă de 1 și a acordat Comisiei de etică nota 8, și Emilian Pavel, care a notat cu 7 nominalizarea Barbarei Helen Knowles.

Comisia de Etică a Universității din București a mai primit nota 8 din partea Mariei Grapini, nota 10 din partea lui Siegfried Mureșan și nota 9 din partea Noricăi Nicolai.

Votul europarlamentarilor PSD împotriva Comisiei de Etică a Universității din București vine după ce, în iulie 2012, această instituție a hotărât că Victor Ponta a plagiat în teza de doctorat, o treime din lucrare fiind copiată, „prin preluarea integrală de blocuri de text, de rânduri sau prin inversarea unor blocuri de text în raport cu sursele”.

„Teza de doctorat a lui Victor Ponta, Curtea Penală Internațională, are 432 pagini numerotate. Textul propriu-zis, fără anexe, fără prefața semnată de profesorul coordonator Adrian Năstase și fără cuprins are 297 pagini. Elemente de plagiat pot fi identificate în 115 pagini din cele 297 pagini”, spunea președintele Comisiei de Etică, profesorul Marian Popescu, care a prezentat în 20 iulie 2012 decizia luată în cazul autosesizării privind plagiatul lui Ponta.

Decizia din iulie 2012 a Comisiei de Etică a UB a fost anunțată la o zi după ce Consiliul Național de Etică a informat că titlul de doctor în Științe Juridice, domeniul Drept, al lui Victor Ponta a fost obținut în concordanță cu legislația în vigoare în 2003 și calificarea de plagiat în cadrul tezei sale de doctorat nu se poate susține. Totodată, potrivit raportului întocmit de experți și aprobat prin hotărârea Consiliului Național de Etică, nu se poate aprecia că doctorandul Victor Ponta și-ar fi însușit partenitatea unor idei, concepte, modele care nu îi aparțineau și le-ar fi prezentat drept contribuții personale sau originale.

Premierul Victor Ponta declara atunci că decizia Comisiei de Etică a Universității București, pe care a calificat-o drept „comisie ad-hoc” special pentru el, este „politică” și că singura hotărâre recunoscută este cea a Autorității Naționale de Cercetare Științifică (ANCS).