PUNCTUL SLAB din Codul de Procedură Penală. Cum verifica judecătorul lui Voiculescu dacă era interceptat

Judecătorul Stan Mustață, cel care a judecat dosarul lui Dan Voiculescu înainte să fie ridicat pentru luare de mită, verirfica periodic dacă pe numele său există mandat de interceptare. Judecătorul nu făcea asta în mod direct, ci prin intermediul grefierei Marian Curea. Procurorii spun că grefiera consulta în fiecare zi registrele Curții de Apel București, pentru a vedea pe numele cui au fost emise mandate de interceptare. Iată pasajul relevant din referatul DNA:

â–ºTotodată, reținem și preocuparea permanentă a inculpatei CUREA Mariana, de a asigura „protecția” grupului, împotriva unor eventuale măsuri de supraveghere tehnică. Astfel, în ziua de 02 aprilie 2014 CUREA Mariana le-a explicat inculpaților MUSTAȚĂ Stan și BORACIU Ion că instanța competentă să dispună astfel de măsuri față de judecătorul MUSTAȚĂ Stan era chiar Curtea de Apel București („Înainte, Parchetul făcea asta prin Ordonanța procurorului. Acum trebuie să ceară încuviințare la Instanță, prin Încheiere”, „La noi!”, „Păi, la noi! Voi sunteți de competența tot a noastră. Înainte era competența la Înalta și de când s-a…”), sens în care nu exista nici un pericol, întrucât verifica personal în evidențele Curții de Apel București existența unor astfel de mandate: „Nu s-a dat o …[neinteligibil]… nimic pe dosar, c-o verific eu în fiecare zi, ECRIS-ul, și la noi și la întâia” (sursa: rechizitoriu DNA)

Grefiera Curea putea să verifice registrele cu mandatele de interceptare mulțumită prevederilor lacunare din Noul Cod de Procedură Penală. Pe fostul cod mandatele de interceptare erau aprobate de un număr restrâns de judecători care rămâneau aceeași. Mandatele de interceptare erau emise de șeful instanței sau de un judecător desemnat de acesta. După 1 februarie, după ce a intrat în vigoare Noul Cod de Procedură Penală aceste mandate sunt aprobate de un număr mai mare de judecători de fapt legea nu face nici o distincție astfel că mandatele pot fi date de oricare dintre judecători secțiilor penale.

Pericolul real al scurgerilor de informații legate de mandatele de interceptare este relevat și în dosarul judecătorului Mustață. Magistratul povestea cu lejeritate despre mandatele de interceptare pe care le aproba.

â–ºÎngrijorarea judecătorului de a nu fi subiectul vreunei anchete penale a reieșit și din preocuparea sa de a cunoaște mijloacele tehnice prin care pot fi interceptate convorbirile: „Deci, sunt niște goarne! Și e ca o goarnă. Ai văzut cum e megafonul ăla? «Atențiune, atențiune!» Exact ca aia e! Direcționale îi zic ei. Vine cu o direcțională și pe urmă te prinde și înregistrează tot ce ai vorbit.”.

â–ºÎn situația în care magistratul MUSTAȚĂ Stan a început să relateze aspecte ale activității sale profesionale cu caracter confidențial, referitoare la emiterea unor mandate de supraveghere tehnică („Eu am dat unul… unei familii de …[neinteligibil]…”, „La toată familia am dat, dar era ăla urmărit din Spania. Am dat și eu!”, „…[neinteligibil]… informativă. Deci, și filaj, și tehnică, și filmat, tot! Să-l identifice pe ăla.”), grefierul CUREA Mariana l-a atenționat asupra indiscreției sale: „N-ai voie să spui ce ai făcut vinerea trecută!”, „Taci din gură!”. (sursa: referat DNA)

Până să intre în vigoare noul Cod, toate datele legate de mandatele de interceptare erau păstrate la fiecare instanță pe un singur calculator. Informațiile despre mandatele solicitate de procurori erau cunoascute de două sau trei persoane, mereu aceleași. Acum, mandatele sunt date de judecătorii aflați pe o listă care se modifică în permanență. Datele despre mandatele solicitate de procurori se regăsesc pe mai multe calculatoare din instanțe. Mai mulți grefieri au acces la aceste date și este foarte usor ca informația să fie diseminată și să ajugă chiar și la cel care este vizat de mandatul de interceptare, au explicat mai multe surse judiciare pentru gândul.

În plus, judecătorii de penal aprobă și mandatele necesare pentru percheziții, ori cele pentru filaje. Există, spre exemplu, riscul ca un suspect pentru care s-a cerut mandat de filaj, fiind cunoscut faptul că ia mită, să afle că este anchetat, ceea ce face inutilă supravegherea lui și reduce la minim șansa unui flagrant.