Radu Berceanu respinge acuzațiile Corpului de Control al premierului privind contractul Bechtel

Fostul ministru al Transporturilor Radu Berceanu a respins, joi, într-un comunicat, acuzațiile ce i se aduc de Corpul de Control al primului ministru privind contractul Bechtel, arătând că protocolul semnat de el în 2009 pe această temă a fost apreciat pozitiv de Guvernul în care era și Victor Ponta

„Acum câteva zile, Guvernul României a dat publicității, cu mare pompă, un raport al Corpului de Control al primului ministru «privind verificările efectuate în legătură cu încheierea, modificarea și executarea contractului de proiectare și construire a autostrăzii Brașov-Cluj-Borș». În acest context mi s-au adus trei acuzații: A. Că la data de 24.02.2009 contractul a fost modificat printr-un Protocol semnat și de mine(?), deși contractul inițial a fost aprobat prin H.G. și, ca urmare, nu putea să fie modificat decât tot prin H.G. Dacă s-ar fi dorit citirea corectă a întregului Protocol (are 13 pagini în limba română și engleză, deci 6,5 pagini în limba română) s-ar fi putut constata că acesta începe astfel (pag.1, Preambul): «Părțile implicate în construirea și administrarea Proiectului Autostrada Transilvania … s-au întrunit pentru a răspunde mai multor preocupări ale Beneficiarului și ale Antreprenorului, inclusiv.» Protocolul se termină astfel (pag.13, pct.20): «Ca urmare a acestui acord, semnat de Părțile de mai jos, s-au convenit principiile administrării Contractului.» Nicăieri în cuprinsul Protocolului nu apare vreo mențiune legată de modificarea Contractului, ci numai înțelegeri între părți privind modul cum se derulează contractul. Faptul că, în 2011, când s-a modificat contractul prin H.G. nr.943, s-au inclus unele înțelegeri stabilite prin Protocolul din 2009, arată că aceste înțelegeri au funcționat corect timp de doi ani și că s-a dorit, de ambele părți, să fie stipulate și în contract”, a explicat Berceanu.

El a adăugat că o altă acuzație care i se aduce este că încheierea protocolului a avut drept consecință plata către Bechtel a sumei de 29.457.873,37 euro, care nu a fost certificată de către reprezentantul beneficiarului. „Drept argument se citează, trunchiat, din protocol. Paragraful respectiv, de la pag. 8, pct.(d), complet, este următorul: «Plata se va efectua pentru structurile care conțin fisuri, fără a se ține cont de prezența acestor fisuri. Aceasta nu afectează responsabilitatea Antreprenorului privind orice defecte, în conformitate cu Contractul și pentru orice remediere a acestora pe cheltuiala proprie, așa cum este prevăzută în contract”, a arătat Berceanu.

El a mai susținut că din dorința de a termina, chiar și o mică parte, din lucrările pe Autostrada Transilvania până la sfârșitul anului 2008 (alegeri parlamentare), conducerea Ministerului Transporturilor de la acea vreme a cerut accelerarea lucrărilor fără însă să și plătească conform Contractului.

„Au instruit «reprezentantul beneficiarului» JV Egis Route Sceautorute – Egis BCEOM International să nu semneze în totalitate cererile de plată ale Antreprenorului invocând defecte minore sau, uneori inexistente, deși Contractul prevedea un mecanism prin care, în cazul unei astfel de dispute, să se plătească restul lucrării iar pentru partea în dispută să se întrunească anumite comisii la termene prevăzute în Contract. Comisiile nu s-au întrunit sau s-au întrunit fără să ia decizii iar plățile nu s-au efectuat pentru lucrările respective în întregime. Din acest motiv în Protocol s-au prevăzut clarificări privind rezolvarea disputelor”, a adăugat Radu Berceanu.

El a menționat că prin protocolul din 24.02.2009 s-au deblocat lucrcările la Autostrada Transilvania fără a se plăti o mare parte din penalitățile și dobânzile datorate conform contractului, s-a obținut renunțarea la un avans de 30% din valoarea lucrărilor ce trebuia plătit în fiecare an până la 15 ianuarie și care a creat în toți anii anteriori mari probleme și penalități, s-a mărit termenul de plată de la 25 la 35 zile; s-a stabilit ca 50% din sumele datorate să se plătească în lei (până la protocol, întreaga sumă se plătea în euro ceea ce e creat, permanent, mari dificultăți s-a mărit termenul de garanție a lucrărilor de la 24 la 30 luni în interiorul căruia orice defecțiuni apărute după recepție trebuie remediate pe cheltuiala antreprenorului.

„Protocolul a fost prezentat în Guvern și a fost apreciat numai pozitiv, fără nicio obiecție. Din acel Guvern făceau parte și 9 miniștrii PSD printre care și dl. Victor Viorel Ponta – ministru pentru relația cu Parlamentul”, a adăugat Berceanu, arătând că datorită respectării de către ambele părți a acestui protocol și a programului de lucrări și plăți prevăzut în anexe, în noiembrie 2009 (la mai puțin de 9 luni de la semnare) s-a finalizat tronsonul de autostradă Turda-Gilău (vezi episodul de presă E. Boc – M. Badea cu penele)”.

El mai susținut că, „din cauza unei miopii accentuate datorată supușeniei față de stăpânul care le-a ordonat ce să găsească la acest «control», cei cinci semnatari ai actului de control nu au «văzut» cele semnalate mai sus, dar și multe altele”.

Berceanu s-a referit la ședința de Guvern din 18 Noiembrie 2003 în care s-a aprobat OUG nr.120 pentru aprobarea demarării de către CNADNR a procedurii de negociere cu o singură sursă, cu firma Bechtel International Inc., în vederea încheierii contractului de proiectare, construire și finanțare a Autostrăzii Brașov-Cluj-Borș.

În aceeași ședință s-a aprobat HG 1362 privind aprobarea contractării de către MTCT a unor credite externe, garantate de către MFP, destinate realizării Autostrăzii Brașov – Cluj – Borș și tot în aceeași ședință s-a aprobat și HG 1363 privind indicatorii tehnico-economici ai obiectivului de investiții Autostrada Brașov-Târgu Mureș-Cluj-Oradea, a mai spus Berceanu, arătând că, la o lună, a fost aprobată HG 1513 privind mandatarea CNADNR să semneze Contractul de proiectare și construire a Autostrăzii Brașov-Cluj-Borș și s-a semnat contractul de câteva sute de pagini.

„Realitatea, confirmată de angajații din vremea respectivă, este că Bechtel a adus un contract în limba engleză, care a fost cu greu tradus timp de trei săptămâni și apoi a fost semnat. Aici, corpul de control nu s-a mai obosit să caute numirea comisiei de negociere sau procese verbale ale ședințelor de negociere, care nici nu există”, a adăugat Berceanu.

El a mai spus că cei care au efectuat controlul „au muncit mult” încercând să constate și o implicare a ministrului justiției Monica Macovei în renegocierea contractului din 2006, dar nu au reușit.

Potrivit lui Berceanu, „controlorii politici” nu au observat că de partea juridică s-a ocupat „o tânără avocată, Simona Neagu, (…) onorariul pentru etapa de inițiere fiind de 150.000 euro, onorariul pentru etapa de negociere – 500.000 euro, iar onorariul de urmărire 25.000 euro pe lună și onorariul de succes de 0,2% din valoarea contractului de construire.

„Ar fi interesant de aflat ce a făcut d-șoara Neagu înainte de a da norocul peste ea (pe cine a avut profesor, prieten, etc.) și mai ales ce a făcut după ce a devenit brusc atât de bogată! Acestea sunt câteva lucruri pe care mi le-am reamintit despre contractul Bechtel dar s-ar putea să îmi mai amintesc și altele”, a mai spus Berceanu.

Premierul Victor Ponta a declarat, vineri, că Guvernul a sesizat deja DNA în legătură cu contractul cu Bechtel pentru construirea Autostrăzii Transilvania pentru că „este bine” să se știe „din cauza cui nu s-a făcut această autostradă”, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Întrebat, vineri, la Cluj-Napoca, într-o conferință de presă, dacă Guvernul va sesiza DNA în legătură cu nereguli din contractul cu Bechtel, Victor Ponta a declarat acest demers a fost făcut deja în baza rezultatelor unui raport de control.

„Am făcut-o deja. Am trimis rezultatele controlului și aspectele de natură penală pe care noi le-am descoperit către DNA. Am vrut să încheiem o dezbatere care durează de foarte mulți ani și este importantă pentru Transilvania, de ce ceea ce am început în 2004 nu am continuat. Răspunsul este foarte multă ignoranță și rea-credință. Dincolo de trecut, e bine să știm din cauza cui nu am făcut autostrada”, a spus Ponta.

Inspectorii guvernamentali arată în raportul încheiat la 27 noiembrie și transmis vineri de Guvern, printre altele, că înțelegerea cu Bechtel a fost modificată fără respectarea dispozițiilor legale, ceea ce a condus la prejudicii pentru stat.

Conform raportului, renegocierea contractului, stabilit inițial la „valoarea corectă” și certificată ca atare de 2,2 miliarde euro, a fost inițiată, în 2005, fără un mandat din partea Guvernului, fiind doar un mandat acordat de fostul ministru al Transporturilor Gheorghe Dobre (PDL), iar lucrările fiind întârziate. Negocierile au fost coordonate de Gheorghe Dobre și fostul ministru al Finanțelor Sebastian Vlădescu.

Prin încheierea unui acord de modificare la contract, în baza unei hotărîri de guvern inițiată de Dobre și avizată de Vlădescu și fostul ministru al Justiției Monica Macovei, statul a fost păgubit cu 40 milioane euro, prin reclasificarea acestei sume, acordate inițial cu titlu de avans, drept cheltuieli de mobilizare, cu încălcarea dispozițiilor legale. Inspectorii arată că miniștrii știau, conform notei de fundamentare a hotărîrii de guvern, că aveau obligația recuperării acestei sume.

Pentru crearea unei „aparențe de legalitate”, a fost însă acceptată creșterea cheltuielilor de mobilizare de la 30 milioane euro la 70 milioane euro, cu toate că acestea se refereau la activități anterioare înceerii construcției, iar construcțiile erau deja începute din 2004.

Inspectorii îi acuză astfel pe miniștrii Dobre, Vlădescu și Macovei că au creat un artificiu pentru a justifica faptul că Bechtel a păstrat 40 milioane euro.

Inspectorii mai arată că în acrdul de modificare a fost extinsă cu un an perioada lucrărilor, ceea ce a majorat costul total cu cel puțin 12 milioane euro, ca rezultat al aplicării costurilor indirecte de capital cu un milion euro pe lună.

În raport se mai arată că, în 2009, contractul a fost din nou modificat de către fostul ministru al Transporturilor Radu Berceanu (PDL) și directorul CNADNR Cristian Duică, doar printr-un protocol deși era necesară măcar o hotărâre de guvern, ceea ce a avut drept consecințe plata către Bechtel a 29,4 milioane euro, sumă necertificată de către reprezentantul beneficiarului, respectiv al dirigintelui de șantier. Suma includea și contravaloarea lucrărilor care includeau vicii de calitate.

Ulterior, în 2011, printr-un memorandum al Guvernului care indica un cost total de 9,9 miliarde euro și o economie, neargumentată însă, de 6 miliarde euro, Bechtel a mai primit încă 115 milioane euro pentru „soluționarea pretențiilor”.

În raport este prezentată și o sinteză a majorării costurilor în perioada 2006-2011, arătându-se că suma de plată a fost ridicată de la 343,1 milioane euro la 695,7 milioane euro, pentru secțiunea 2B a autostrăzii și de la 214,7 milioane euro la 509,6 milioane euro pentru secțiunea 3C. Cheltuielile indirecte de capital pentru cele două secțiuni au fost majorate de la 28,8 milioane euro la 84 milioane euro.

Costurile de proiectare la secțiunea 2B au urcat de la 4,5 milioane euro la 5,6 milioane euro.

Valoarea totală efectiv plătită către Bechtel, calculată inițial la 2,2 miliarde euro pentru întreaga autostradă, a fost de 1,2 miliarde euro pentru doar 52 kilometri realizați, reprezentând 12,5% din lungimea totală a autostrăzii. Pe o distanță de 60,5 kilometri, 15,7% din lungimea totală, lucrărle au fost doar începute, nu și finalizate.

În raport se mai arată că reprezentanții Companiei Naționale pentru Autostrăzi și Drumuri Naționale (CNADNR) nu au pus la dispoziția Corpului de Control originalul contractului, iar acesta nici nu a fost găsit în pofida căutărilor la mai multe instituții, fiind obținute doar copii certificate. În final, la CNADNR a fost identificat un exemplat marcat „conform cu originalul”, în limba engleză, care ar fi originalul documentului aflat în posesia statului.

Inspectorii guvernamentali arată că, în urma controlului, au rezultat acte și operațiuni care pot întruni elementele constitutive ale unor fapte de natură penală săvârșite de foștii miniștri Gheorghe Dobre, Sebastian Vlădescu, Monica Macovei și Radu Berceanu și fostul șef CNADNR Cristian Duică, fiind sesizată astfel Direcția Națională Anticorupție (DNA).

Raportul de control va fi trimis și Serviciului Român de Informații (SRI), CNADNR, ministerelor Transporturilor, Finanțelor, Justiției, Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, Departamentului pentru Proiecte de Investiții, Secretariatului General al Guvernului, Cancelariei premierului și Curții de Conturi.