Radu Stroe a scăpat azi de DEMITERE. Filmul negocierilor dintre Ponta și Antonescu după tragedia aviatică din Apuseni

În urma gestionării defectuoase a operațiunii de salvare a avionului prăbușit în Apuseni, mai mulți oficiali au fost forțați să demisioneze sau au recurs singuri la acest gest. Premierul Victor Ponta l-a demis pe secretarul de stat din Ministerul Afacerilor Interne, Constantin Cătălin Chiper, i-a cerut demisia șefului ROMATSA, Aleodor Frâncu, pe care acesta și-a prezentat-o imediat, și de asemenea a anunțat că va solicita demiterea șefului STS, Marcel Opriș, într-o ședință a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT). Din proprie inițiativă, șeful Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, Ion Burlui, și-a dat și el demisia, care inițial nu i-a fost acceptată de ministrul de Interne Radu Stroe, însă ulterior a fost semnată.

Cum a reușit ministrul Radu Stroe să scape de demitere

Deși bâlba autorităților în operațiunea de căutare – salvare a victimelor accidentului aviatic din județul Cluj a fost majoră, iar premierul Ponta a trebuit să recunoască că întreaga acțiune a fost un eșec, la nivel politic s-a decis ca niciun ministru să nu fie schimbat, ci să fie sancționați doar cei din eșalonul doi.

Primul nume căruia i s-a cerut demisia a fost ministrul de Interne, Radu Stroe. Ministrul era considerat răspunzător pentru faptul că la nivelul Internelor s-a constituit singurul comandament care a gestionat acțiunea de salvare. La nivelul guvernului nu a existat o altă celulă de criză, care să coordoneze acțiunea de salvare.

Pe lânga eșecul notabil al acțiunii de salvare, ministrul Stroe a avut și o serie de declarații care au provocat iritare. Prima reacție a ministrului de Interne a fost că problema nu se află în curtea sa, ci răspunsurile trebuie căutate la STS. Într-o nouă declarație nepotrivită, ministrul a spus că îi pare rău că tragedia „s-a întâmplat în timpul mandatului său”. De asemenea, în seara tragediei aviatice, comunicarea publică din partea Ministerului de Interne a lipsit cu desăvârșire. În schimb, informațiile erau furnizate de Prefectura și Consiliul județean Cluj și de primari din zonă.

Stroe și Ponta au avut o discuție aprinsă în seara zilei de 20 ianuarie, ziua accidentului, în care premierul i-a cerut ministrului de Interne să preia comanda operațiunii de căutare – salvare.

Liderii PSD erau și ei total nemulțumiți de modul în care ministrul Stroe a gestionat situația, considerându-l principalul responsabil pentru eșec. Cu toate acestea, ministrul Stroe a scăpat de demitere și a refuzat să-și prezinte demisia după aceste evenimente.
Crin Antonescu a declarat că varianta demiterii secretarului de stat de la Interne, Cătălin Chiper, a aparținut premierului Ponta, care nu a cerut demisia lui Radu Stroe. Pentru a-și întări ideea, Antonescu a lăsat de înțeles că nu s-ar fi opus unei astfel de demiteri, dar că ea nu a fost cerută de premier. De altfel, șeful PNL a catalogat comunicarea ministrului de Interne, Radu Stroe, drept una „catastrofală”, adăugând că însă și ministrul Transporturilor „a tăcut”. „M-a revoltat situația în care niște oameni mureau cu zile și răspunderea se pasa dintr-o parte în alta”, a declarat el. Liberalul a precizat că a discutat cu cei doi miniștri în ultimele zile și a avut „în permanență sentimentul că fiecare își face treaba”.

Nici liberalii nu au ieșit public să-și conteste propriul ministru, chiar dacă toate datele arătau că ministerul pe care îl conduce este responsabil pentru modul în care s-a derulat operațiunea de salvare.

Un factor decisiv în salvarea lui Radu Stroe îl constituie relația personală pe care acesta o are cu premierul Ponta. Cum premierul a evitat să-i ceară deschis demisia, nici liderul PNL, Crin Antonescu nu și-a sacrificat omul de partid. Ambele părți au convenit că singurul sacrificat de la Ministerul de Interne urmează să fie secretarul de stat. Cătălin Chiper. De altfel, în raportul vicepremierului Oprea principalul vinovat pentru întârzierea operațiunii de salvare este indicată conducerea ROMATSA.

Crin Antonescu a negat vehement faptul că ar fi cerut, la schimb cu demisia lui Stroe, demisia ministrului Apărării, Mircea Dușa.

Stroe a reușit să-și mențină funcția și datorită faptului că este un om care a contribuit la formarea USL, fiind considerat un „personaj de încredere” în perspectiva alegerilor europarlamentare și prezidențiale. Ministrul de Interne a fost puternic susținut în partid și de vicepremierul Daniel Chițoiu.

Cătălin Chiper era cel mai vechi secretar de stat de la Interne din guvernele Ponta, el fiind în această funcție încă din mai 2012. Lui i s-au imputat toate greșelile de la Interne, sacrificarea sa fiind necesară pentru menținerea lui Stroe în funcție.

Liberalii au decis să mai sacrifice un om, directorul ROMATSA, Aleodor Frâncu dându-și demisia din funcție, după ce premierul i-a cerut ministrului Transporturilor, Ramona Mănescu, destituirea sa. Frâncu s-a aflat în cărți, în vara lui 2013, pentru a prelua șefia Transporturilor, după ce Relu Fenechiu a fost demis din funcție.

Singurul oficial care și-a prezentat demisia a fost șeful IGSU, Ioan Burlui. Chiar dacă în primă fază, ministrul de interne a refuzat să-i accepte demisia, în jurul prânzului demisia acestuia a fost primită.

Un alt vinovat identificat de premierul Ponta a fost șeful STS, Marcel Opriș, aflat în relații extrem de reci cu liderii USL. Opriș a fost contestat puternic de USL în perioada referendumului pentru demiterea președintelui din vara lui 2012, iar vicepremierul Dragnea l-a identificat recent pe Opriș drept un adversar al descentralizării. Cererea de demitere a lui Marcel Opriș a fost făcută de Ponta în calitate de vicepreședinte al CSAT.

Gândul vă prezintă cine sunt acești oameni și ce responsabilități au avut în operațiunea de căutare și salvare din Munții Apuseni.

Constantin Cătălin Chiper, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne, are 34 de ani și a fost numit în funcție în mai 2012, din partea PNL, în mandatul ministrului de Interne PSD Ioan Rus și al ministrului delegat pentru Administrație, liberalul Victor Paul Dobre. Chiper era responsabil pentru relația cu Prefecturile din teritoriu și coordona activitatea Inspectoratelor pentru Situații de Urgență din teritoriu. În cazul formării unei celule de criză, așa cum s-a întâmplat și luni, când avionul pilotat de Adrian Iovan s-a prăbușit în Munții Apuseni, Chiper era cel care coordona această celulă de criză la nivelul Ministerului Afacerilor Interne.

Chiper a fost promovat la nivel înalt de primarul sectorului 6, liberalul Rareș Mănescu, el fiind consilier parlamentar în perioada 2005-2012, inclusiv în mandatul de deputat al lui Mănescu. Chiper a lucrat și cu prim-ministrul liberal Călin Popescu Tăriceanu, în 2008, ca șef al Compartimentului de Analiză și Planificare Politică.

Chiper a fost audiat în dosarul penal privind listele electorale permanente de la referendumul de demitere a președintelui Traian Băsescu, în 2012, ca responsabil al relației cu prefecții, cei care transmit la nivel central listele electorale din teritoriu, alcătuite de primari.

Anterior intrării în PNL, în 2005, Chiper a fost membru PNȚCD și a lucrat în Primăria sectorului 6 și în Primăria Snagov.

Chiper deține, prin moștenire, o parte din 3 hectare de pădure, 2 hectare de vie și 2 hectare de teren arabil în comuna Străoane, județul Vrancea. El mai are un apartment în București și o casă moștenită tot în Străoane și un Volkswagen Golf V din 2008. Chiper a făcut parte și din Comitetul Interministerial de la Eximbank, de unde a câștigat în 2012 aproape 30.000 de euro.

Aleodor Frâncu, directorul general al Administrației Române a Serviciilor de Trafic Aerian (ROMATSA), are 56 de ani și a fost numit în funcție din partea PNL, în mai 2012. Instituția pe care o conduce era prima care trebuia să se sesizeze în cazul prăbușirii unui avion și să furnizeze coordonatele de localizare a aparatului de zbor, lucru care, conform raportului de la Guvern, nu s-a întâmplat corespunzător.

El lucrează la ROMATSA din 2006, unde a deținut diverse funcții de conducere. Anterior, Frâncu a fost șef al Cancelariei primului ministru Călin Popescu Tăriceanu, între 2005 și 2006.

Frâncu a lucrat ca secretar de stat și ca șef al Aviației Civile din Ministerul Transporturilor în mandatele de miniștri ale lui Traian Băsescu și Anca Boagiu, în perioada 1999-2001, și a avut funcții de conducere la Aeroportul Otopeni, în perioada 1988-1997, ajungând chiar director general al Aeroportului.

Înainte de 1989, pe când lucra ca inginer stagiar împreună cu soția, la șantierul unui baraj din Măneciu, Frâncu a dat două note informative la Securitate. CNSAS a decis că Frâncu nu a făcut poliție politică, prin colaborarea sa cu Securitatea.

Frâncu deține terenuri intravilane în București și în Snagov, precum și o casă și un apartament în Capitală. Liberalul mai are un Audi din 2009 și un Jaguar din 2008, precum și o barcă Crownline. Ca director al ROMATSA, el a câștigat în 2012 peste 110.000 euro.

Generalul Marcel Opriș, directorul general al Serviciului de Telecomunicații Speciale (STS), are 55 de ani și a fost numit în funcție de Traian Băsescu, în decembrie 2005, înlocuindu-l pe Tudor Tănase, numit de Ion Iliescu și fost ofițer de spionaj extern, înainte de 1989. Opriș lucrează în STS din 1997, anterior lucrând ca ofițer de telecomunicații în Ministerul Apărării Naționale.

STS este instituția care, alături de ROMATSA, are responsabilitatea privind localizarea în cazul unui accident, iar Sistemul Național Unic pentru Apeluri de Urgență 112 este gestionat și operaționalizat tehnic de acest serviciu secret de telecomunicații.

Opriș a fost implicat în scandalul electoral de la alegerile prezidențiale din 2009, când liberalii și social-democrații l-au acuzat pe șeful STS că ar fi pus la dispoziția lui Băsescu și a PDL infrastructura serviciului secret, pentru numărătoarea voturilor din străinătate, grație cărora Băsescu a și câștigat un nou mandat de președinte, în fața lui Mircea Geoană.

Șeful STS deține, împreună cu soția sa Camelia Opriș, un apartament în București și unul în Eforie Sud. În conturi, el are peste 110.000 de euro, conform declarației de avere.

Opriș are o relație foarte proastă cu USL, plecând de la scandalul din 2009 și ajungând chiar să fie acuzat ironic de vicepremierul Liviu Dragnea, în 2013, de tăinuire a unor informații de potențial interes penal, în contextul în care Dragnea a declarat public că Opriș îl „bârfește” că proiectul său privind descentralizarea ar avea menirea să acopere fraude cu fonduri europene.

Opriș a mai fost acuzat în presă că, în timpul mandatului său, o firmă deținută de parteneri de afaceri ai soției sale derulează contracte de milioane de euro cu STS.

Generalul Ion Burlui, șeful Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, are 52 de ani și a fost numit în funcție în iunie 2013, în locul generalului Ion Baș, de la Oradea, implicat și el în operațiunea de salvare de luni. Burlui era, la momentul numirii în funcție, colonel și conducea ISU Suceava, unde lucra, mai întâi ca simplu pompier, apoi ca ofițer de conducere, din 1987.

Ca șef al IGSU, Burlui a supervizat operațiunea de slavare, deși șeful operativ al acesteia era prim-adjunctul ISU Alba, după cum arată raportul guvernamental.

Burlui deține trei terenuri intravilane în Suceava, un apartament și o casă în același oraș. În declarația de avere, Burlui arată că a câștigat o tombolă a Rompetrol, în urma căreia s-a ales cu 20.000 de litri de carburant.