Centrul Comun de Cercetare al Comisiei a prezentat, vineri, a 21-a ediție a Raportului anual privind incendiile forestiere din Europa, Orientul Mijlociu și Africa de Nord, pentru anul 2020.
După cel mai rău an de până acum, care a fost 2019, și în 2020 incendiile au distrus suprafețe extinse de teren natural în Europa. În pofida unul nivel de pregătire mai ridicat în țările UE, aproximativ 340 000 de hectare (ha) au ars în UE în 2020, o suprafață cu 30 % mai mare decât Luxemburgul.
Situația este și mai dură în sezonul incendiilor forestiere din 2021. Până la momentul publicării acestui raport, arseseră aproape 0,5 milioane ha, 61 % dintre acestea fiind păduri a căror regenerare va dura mulți ani. Aproximativ 25 % dintre zonele care au ars în Europa se aflau în interiorul siturilor „Natura 2000”, rezervoarele de biodiversitate ale UE.
Uniunea și-a întărit acest an capacitatea de a asista țările în actualul sezon al incendiilor, capacitate care a fost deja utilizată pe scară largă pentru incendiile de mari proporții care au afectat regiunea mediteraneană în vara aceasta.
De la an la an, schimbările climatice sunt și ele tot mai prezente. O tendință de creștere ușor de remarcat indică niveluri mai ridicate ale pericolului de incendii, sezoane mai lungi ale incendiilor și incendii de mari proporții și violente, cu propagare rapidă, în fața cărora mijloacele tradiționale de stingere a incendiilor sunt ineficiente.
În acest an, aproximativ 130 000 ha arseseră deja până la sfârșitul lunii iunie, moment care marchează debutul tradițional al sezonului incendiilor. Incendiile au început să nu mai afecteze doar statele sudice, ci devin o amenințare tot mai mare și pentru Europa Centrală și de Nord. Peste nouă din 10 incendii din UE sunt provocate de acțiuni umane. De aceea, pentru prevenirea dezastrelor, este esențial ca oamenii să fie sensibilizați în acest sens și să se organizeze campanii educative cu privire la riscul de incendiu.
Din raportul pe 2020 despre incendiile forestiere reiese că România a fost țara cea mai afectată de incendiile forestiere.
– Incendiile de pădure au afectat grav zone protejate „Natura 2000” din Europa: totalizând 136 331 ha – aproximativ 40 % din suprafața totală distrusă de foc în 2020 –, ceva mai puțin decât în 2019, dar peste media ultimilor nouă ani;
– Ca și în 2019, din păcate, România a însumat din nou aproape jumătate din suprafața distrusă de incendii în cadrul siturilor „Natura 2000”, cea mai mare suprafață situându-se în Rezervația Biosferei Delta Dunării;
– În 2020, incendii care s-au întins pe o suprafață de peste 30 ha au afectat 20 de state membre ale UE, distrugând 339 489 ha, suprafață care depășește ușor cifra înregistrată în 2019;
– Totodată, în sezonul incendiilor 2020 și-au pierdut viața mai mulți oameni decât în 2019: raportarea națională din partea Spaniei a înregistrat șase victime, dintre care patru erau pompieri;
– În 2020, cartografierea rapidă prin intermediul serviciului Copernicus de gestionare a situațiilor de urgență a fost activată de 17 ori pentru cartografierea detaliată a incendiilor forestiere, un număr inferior, deocamdată, față de activările din 2021;
– Mecanismul de protecție civilă al UE a fost modernizat cu o flotă de avioane de stingere a incendiilor prin intermediul rescEU în 2019, consolidându-și capacitatea de a asista țările pe parcursul actualului sezon al incendiilor.
Sezonul incendiilor forestiere din 2020 a fost caracterizat de un număr mare de incendii de vegetație în prima jumătate a acestui an. Incendiile au izbucnit iarna în regiunea Deltei Dunării și în Pirinei, iar în primăvară în principal în regiunea Balcanilor.
În timpul verii și al toamnei, cele mai afectate au fost țările mediteraneene, în special Spania și Portugalia, care au înregistrat cele mai mari incendii din UE în 2020. Cele mai mari incendii de pădure din anul în discuție au izbucnit în afara UE, în Ucraina, lângă reactorul nuclear îngropat de la Cernobîl.
Mariya Gabriel comisarul pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret, responsabil pentru Centrul Comun de Cercetare, a spus: „Din cauza schimbărilor climatice, riscul și amploarea incendiilor de vegetație au crescut peste tot în lume. Începând din 2016, incendiile fără precedent care au izbucnit pe glob se manifestă într-un mod și cu o intensitate nemaiîntâlnite anterior.
Pădurile au crescut sub ochii noștri în ultimele decenii în UE și trebuie mai mult ca oricând să le conservăm pentru a ne vindeca planeta. JRC și Comisia Europeană mobilizează știința, tehnologiile, politicile și cooperarea pentru a împiedica aceste incendii masive, a ne proteja pădurile, a conserva biodiversitatea și, mai presus de orice, a proteja viețile din UE și dincolo de granițele sale.”
Comisarul pentru gestionarea crizelor, Janez Lenarčič, a declarat: „Incendiile forestiere reprezintă un risc semnificativ de producere a unor dezastre în întreaga Europă, dar și în alte părți ale lumii. În decursul ultimilor zece ani, Mecanismul de protecție civilă al UE a reacționat în peste patruzeci de situații de urgență implicând incendii forestiere de mari proporții.
Schimbările climatice contribuie de asemenea la prelungirea cu mai multe luni a sezonului incendiilor forestiere, crescând astfel riscul apariției, pe viitor, a mai multor situații de urgență legate de incendii de vegetație pentru comunitățile europene. Suntem hotărâți să intensificăm toate eforturile în vederea unei reacții mai ferme, la nivelul întregii UE, la incendiile forestiere, pentru a le putea preveni, a fi pregătiți pentru apariția lor și a reacționa la nevoie.”
Comisarul pentru mediu, oceane și pescuit, Virginijus Sinkevičius, a declarat: „Clima în schimbare are efecte asupra duratei sezonului incendiilor și a gravității acestora, periclitând tot mai multe vieți și distrugând natura. Raportul de astăzi arată cât de gravă a fost situația anul trecut, astfel cum reiese și din datele de anul acesta.
Comisia Europeană a adoptat Strategia UE pentru păduri în scopul de a întări rezistența pădurilor europene. Ca să putem atenua impactul incendiilor de vegetație avem neapărată nevoie de păduri sănătoase și rezistente și de terenuri gestionate într-un mod care să protejeze biodiversitatea și oamenii. Iată de ce colaborăm cu partenerii noștri și cu autoritățile naționale pentru a stabili ca normă o prevenire a incendiilor de vegetație bazată pe gestionarea adecvată a terenurilor.”