Prima pagină » Știri » Raport CE: Guvernul României a pus în pericol lupta anticorupție, prin OUG 13. Reacția lui Grindeanu

Raport CE: Guvernul României a pus în pericol lupta anticorupție, prin OUG 13. Reacția lui Grindeanu

Un document de lucru pentru raportul semestrial al Comisiei Europene privind România menționează că prin adoptarea OUG 13, prin care erau modificate Codurile Penale, „ireversibilitatea progresului în lupta anticorupție a fost pusă în pericol". Documentul CE menționează de asemenea că „corupția persistă la toate nivelele și rămâne un obstacol pentru mediul de afaceri". Premierul Sorin Grindeanu a reacționat la informațiile cuprinse în acest raport, fără însă a le comenta, ci insistând tocmai într-o direcție opusă evaluărilor europene asupra justiției din România. El a declarat că urmează să stabilească „foarte clar" ce trebuie România să facă pentru a ieși din MCV privind Justiția.

Documentul de lucru pentru Raportul semestrial de țară al Comisiei Europene privind România, publicat miercuri, însoțește comunicarea oficială a CE către Parlamentul European, Consiliul European, Banca Central Europeană și Eurogroup și este intitulat „Semestrul european 2017: evaluarea progresului reformelor structurale, prevenției și corecției dezechilibrelor macroeconomice și a rezultatelor verificărilor aprofundate privind regulamentele”.

La capitolul privind mediul de afaceri, raportul arată că „ireversibilitatea progresului în lupta anticorupție a fost recent pusă în pericol. Antecedentele României au indicat către creșterea ireversibilității reformelor, pe măsură ce un număr de garanții interne au fost instituite împotriva regresului abrupt. Cu toate acestea, într-o procedură de urgență de pe 31 ianuarie 2017, Guvernul a introdus amendamente la Codul Penal, afectând lupta împotriva corupției. Deși o ordonanță de urgență ulterioară a Guvernului, emisă pe 5 februarie, a abrogat aceste amendamente, dezbaterea parlamentară asupra ambelor ordonanțe este în curs. Astfel de inițiative riscă să afecteze progresul făcut deja în ultimii 10 ani în acest domeniu”, arată Raportul.

UPDATE Premierul Sorin Grindeanu a nu s-a declarat îngrijorat de considerațiile din raportul Comisiei Europene, el insistând în schimb asupra pașilor de urmat pentru încetarea MCV, în ce privește justiția.

„Eu am explicat ceea ce dorim să facem la vizita de la Bruxelles, săptămâna trecută, o să vedem în detaliu ce scrie în acest raport. O să răspundem, asta este procedura, tot ceea ce am spus și la Bruxelles și zilele trecute, legat de pașii pe care ni-i dorim. Este foarte important pentru noi să înțelegem foarte clar ceea ce avem de făcut, ca și pași pentru înlăturarea MCV. Până la finalul săptămânii o să transmitem acele semne de întrebare de care aminteam joi seara, astfel încât acele clarificări să ne permită să alegem calea și viteza corectă, să ajungem cât mai rapid la înlăturarea MCV”, a declarat prim-ministrul Sorin Grindeanu.

Documentul oficial de lucru al CE mai arată că „corupția persistă la toate nivelele și rămâne un obstacol pentru mediul de afaceri. Corupția este recunoscută ca fiind o problemă majoră în România, așa cum arată în mod regulat sondajele de percepție și cel mai recent un eurobarometru asupra MCV. Corupția și problemele de guvernare în sectorul public se numără printre provocările de top ale mediului de afaceri, care țin pe loc creșterea economică. România a intensificat eforturile de a combate corupția în ultimii ani. România are un cadru legal anticorupție solid, iar antecedentele instituțiilor judiciare anticorupție sunt puternice”.

Documentul a fost publicat la câteva zile după ce prim-ministrul Sorin Grindeanu a fost la Bruxelles, pentru a da asigurări că OUG 13 nu afectează lupta anticorupție și statul de drept.

OUG 13 a fost adoptată în noaptea zilei de 31 ianuarie, după ce fostul ministru al Justiției Florin Iordache a introdus-o pe ascuns pe agenda de lucru a ședinței de Guvern în care se discuta bugetul pe 2017. Ea s-a bazat pe un proiect de OUG creat și promovat în mod netransparent, pe ascuns, de Ministerul Justiției. Deși forma finală a OUG 13 a renunțat la multe dintre prevederile controversate ale proiectului inițial de modificare a Codului Penal și de Procedură Penală, ea a menținut câteva prevederi contestate atât de mediul judiciar, cât și de populația care protesta în stradă. Este vorba despre introducerea unui prag de 200.000 de lei în definiția infracțiunii de abuz în serviciu (față de proiectul inițial s-a introdus însă și alternativa la acest prag – cazul în care interesele și drepturile legitime și garantate de lege ale unei persoane fizice sau juridice sunt afectate), exceptarea emiterii sau adoptării de acte normative din sfera infracțiunii de abuz în serviciu, dezincriminarea neglijenței în serviciu sau condiționarea valabilității denunțului penal de încadrarea sa într-un termen de 6 luni de la comiterea infracțiunii denunțate.

Prevederile OUG 13 au fost abrogate prin OUG 14, Parlamentul adoptând marți, 21 februarie, o lege de respingere a OUG 13 și o lege de aprobare a OUG 14, ambele urmând a fi promulgate de președintele Klaus Iohannis.

Citește și