RAPORT. Cifre cutremurătoare. Oamenii aceștia se confruntă cu o nesiguranță alimentară acută. Se vorbește inclusiv de „limita foamei” sau mai grav
Cea mai recentă ediție a raportului global anual privind crizele alimentare indică faptul că, la finele anului trecut, 135 de milioane de persoane din 55 de state și teritorii s-au confruntat cu o nesiguranță alimentară acută (IPC/CH nivelul 3 sau mai sus).
În plus, în 2019, în cele 55 de state și teritorii afectate de crize alimentare care se regăsesc în raport, 75 de milioane de copii aveau tulburări de creștere, iar 17 milioane au suferit de malnutriție.
„Acesta este cel mai înalt nivel de nesiguranță alimentară severă și malnutriție documentat de Rețea (n.r. – Rețeaua globală împotriva crizelor alimentare), de la prima ediție a raportului din 2017”, se menționează într-o informare UNICEF remisă Gândul.ro.
În plus, tot anul trecut, nu mai puțin de 183 de milioane de persoane au fost clasificate ca fiind în condiții de stres alimentar (IPC/CH nivelul 2) – la limita foamei acute, cu risc de alunecare în situația de criză alimentară sau mai grav (IPC/CH nivelul 3 sau mai sus) dacă s-ar confrunta cu șocuri sociale sau economice precum pandemia COVID-19.
Mai mult de jumătate (73 de milioane) din cele 135 de milioane de persoane care fac obiectul raportului trăiesc în Africa, 43 de milioane trăiesc în Orientul Mijlociu și Asia, iar 18,5 milioane locuiesc în America Latină și Caraibe.
Principalii factori care au stat la baza tendințelor analizate în raport au fost conflictul (factorul-cheie din cauza căruia 77 de milioane de persoane se confruntă cu insecuritate alimentară acută), condițiile meteorologice extreme (34 de milioane de persoane) și turbulențele economice (24 de milioane).
O alianță internațională formată din agenții ONU, organizații guvernamentale și neguvernamentale, având drept scop eliminarea principalelor cauze ale foametei extreme, a publicat marți, 21 aprilie 2020, o nouă ediție a Raportului global anual privind crizele alimentare.
Nesiguranța alimentară acută se atestă atunci când o persoană se află în incapacitatea de a consuma alimente adecvate și astfel își pune viața sau mijloacele de trai în pericol imediat. Aceasta se bazează pe sisteme recunoscute la nivel internațional pentru măsurarea foamei extreme, cum ar fi Cadrul integrat al clasificării securității alimentelor (IPC) și Cadre Harmonisé. Este mai severă/ diferită de foamea cronică, raportată anual în Raportul ONU privind Securitate Alimentară și Nutriția la nivel mondial. Foamea cronică este atunci când o persoană nu este în măsură să consume suficientă hrană pe o perioadă îndelungată pentru a menține un stil de viață normal, activ.
Rețeaua globală împotriva crizelor alimentare urmărește o mai bună legătură, integrare și îndrumare a inițiativelor, parteneriatelor, programelor și proceselor de politici existente pentru a aborda durabil cauzele principale ale crizelor alimentare.
Raportul global privind crizele alimentare este publicația principală a Rețelei globale și este facilitat de Rețeaua de Informații privind Securitatea Alimentară (FSIN). Raportul este rezultatul unui proces analitic bazat pe consens care implică 16 parteneri internaționali umanitari și de dezvoltare: Comité Permanent Inter-Etats de Lutte contre la Sécheresse dans le Sahel (CILSS), Uniunea Europeană (UE), Rețeaua sistemelor de avertizare timpurie a foametei (FEWS NET), Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO), Clusterul pentru securitatea alimentară globală, Clusterul global pentru nutriție, Cadrul integrat al clasificării securității alimentelor (IPC), Autoritatea Interguvernamentală pentru Dezvoltare (IGAD), Institutul Internațional de Cercetare în domeniul Politicii Alimentare (IFPRI), Sistemul de Integrare Central – Americană (SICA), Comunitatea pentru Dezvoltarea Africii de Sud (SADC), Fondul Națiunilor Unite pentru Copii (UNICEF), Agenția SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID), Programul Alimentar Mondial al Organizației Națiunilor Unite (PAM), Oficiul ONU pentru Coordonarea Afacerilor Umanitare (OCHA) și Înaltul Comisariat pentru Refugiați al Națiunilor Unite (UNHCR).
Sursă foto: Pixabay/caracter ilustrativ