Raport CSM privind parchetele: Atacuri ale politicienilor, mai multe achitări și cauze restituite

„Instabilitatea și lipsa predictibilității legislative, subfinanțarea sistemului judiciar, lipsa unor sedii adecvate desfășurării activității, volumul ridicat de activitate, intensificarea atacurilor lansate de oamenii politici și mass-media la adresa magistraților, posibilități insuficiente și lipsite de eficiență la îndemâna magistraților de a-și exprima puncte de vedere cu privire la necesitatea adoptării, modificării sau abrogării unor reglementări legale referitoare la sistemul judiciar”, sunt vulnerabilitățile identificate parchete în anul 2018, incluse într-un raport al Consiliului Superior al Magistraturii privind starea justiției și publicat recent.

La capitolul măsuri de remediere a acestor vulnerablități, în raport sunt enumerate următoarele: adoptarea unei legislații stabile, coerente și previzibile, adaptarea bugetului la nevoile parchetelor, alocarea de fonduri financiare pentru achiziționarea de noi spații, pentru efectuarea reparațiilor necesare și utile la spațiile deja existente, reglementarea dreptului de inițiativă legislativă în favoarea Consiliului Superior al Magistraturii, creșterea independenței puterii judecătorești prin intermediul Consiliului Superior al Magistraturii și al celorlalte instituții ale statului.

La capitolul achitări definitive la nivelul tuturor parchetelor din țară, 1.290, mai mult față de 2017, când au fost înregistrați 1.036 de achitați (o creștere de 24,5%). Dintre aceștia, 63 au fost arestrați preventiv.

„Numărul inculpaților trimiși în judecată în anul 2018 a fost de 58.737 de persoane (59.839 în anul 2017), înregistrându-se o scădere de 1, 8% fată de anul anterior. Dintre aceștia, numărul inculpaților trimiși în judecată arestați preventiv a fost de 5.900 ( în scădere cu 3, 2% fată de cei 6.092 inculpați trimiși în judecată arestați preventiv în anul 2017), cu o pondere în totalul inculpaților trimiși în judecată de 10%. Au existat și 203 inculpați arestați preventiv netrimiși în judecată (fată de 165 în anul 2017)”, se arată în raportul CSM.

Potrivit documentului, dispozițiile de renunțare la urmărirea penală au fost aplicate față de un număr de 30.657 de învinuiți și inculpați (cu 0, 1% mai puțin față de 2017 când numărul acestora a fost de 30.695).

În ceea ce privește ponderea cauzelor restituite de către instanțele de judecată în vederea refacerii urmăririi penale, datele statistice se prezintă astfel: 2018 – 236 de cauze; 2017 – 215 cauze – o creștere de 9,8%.

„Numărul cauzelor în care s-a dispus infirmarea soluției sau redeschiderea urmăririi penale (inclusiv cele desființate conform art. 341 C.p.p.) a scăzut cu 10, 5% (de la 5302 în anul 2017, la 4746 în anul 2018)”, mai arată raportul.

Totodată, în materie penală se constată că în anul 2018 a fost o ușoară creștere cu 0, 8% a numărului cauzelor judecate cu participarea procurorului (de la 341532 de cauze în anul 2017 la 344408 cauze în anul 2018) și o creștere cu 1, 7% a numărului hotărârilor verificate de procuror pentru exercitarea căilor de atac (de la 307396 de hotărâri în anul 2017, la 312585 în anul 2018).

„Numărul de contestații, apeluri, recursuri în casație și contestații în anulare declarate de procuror a scăzut cu 7, 7% (de la 11448 în anul 2017 la 10571 în 2018), iar numărul de apeluri și recursuri soluționate de instanțe (din cele declarate de procuror) a scăzut cu 5, 5% (de la 11137 în anul 2017 la 10523 în anul 2018). Numărul de apeluri și recursuri admise în anul 2018 (din cele declarate de procuror) a scăzut la rândul său cu 5, 4% (de la 7154 admise în anul 2017 la 6771 admise în anul 2018),constatându-se un indice de admisibilitate de 64, 4% în anul de referință 2018″, explică sursa citată.

Tot în 2018, au fost declarate de procuror 27 recursuri în interesul legii (fată de 37 în anul 2017), au fost soluționate de instanță 24 de recursuri în interesul legii (fată de 37 în anul 2017) fiind admise 12 recursuri din cele soluționate. Acest lucru arată un indice de admitere de 50%.

În anul 2018 au fost trimiși în judecată de 58.737 inculpați, cu 1, 8% mai puțin decât în anul 2017, ceea ce înseamnă o medie de 299 de inculpați trimiși în judecată la 100.000 locuitori.

Pe categorii de infracțiuni, au fost trimiși în judecată inculpați după cum urmează: infracțiuni de corupție și de serviciu (1.243, mai puțin decât în 2017, când au fost 1.366), fapte contra persoanei (11.590; în 2017 erau 11.868), contra patrimoniului (12.690; în 2017 erau 13.916), infracțiuni privind autoritatea și frontiera de stat (763; în 2017 erau 811), infracțiuni de fals (620; în 2017 erau 576), infracțiuni electorale (22; în 2017 erau 41), spălare de bani (215; în 2017 erau 280), evaziune fiscală (1.337; în 2017 erau 1.352).

„În anul 2018 au fost soluționate 444.680 de plângeri, cereri, memorii și sesizări ale cetățenilor (o ușoară creștere cu 2, 4% fată de anul 2017, când au fost soluționate 434.187 de plângeri), din care au fost admise 168.509 (în scădere cu 1, 3% fată de anul 2017, când au fost admise 170.814 de plângeri)”, mai arată raportul privind situația justiției.

La capitolul resurse umane, raportul arată că în urma concursurilor de admitere în magistratură organizate în anul 2018, au fost ocupate 32 de posturi de procuror.

„Totodată, în cursul anului 2018, s-au derulat proceduri de revocare a procurorului șef al Direcției Naționale Anticorupție și de numire a unui nou procuror șef al Direcției Naționale Anticorupție. Propunerea ministrului justiției de revocare din funcție a procurorului șef al Direcției Naționale Anticorupție a fost avizată negativ prin Hotărârea nr. 52/27.02.2018 a Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, fiind înaintată Președintelui României, care a emis decret de revocare, conform Hotărârii nr. 358 din 30 mai 2018 a Curții Constituționale. De asemenea, ministrul justiției a propus numirea unui nou procuror șef al Direcției Naționale Anticorupție, propunere ce a fost avizată negativ prin Hotărârea nr. 464/08.10.2018 a Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii. Propunerea ministrului justiției a fost respinsă de către Președintele României la data de 21 noiembrie 2018, pentru considerente de legalitate”, se mai precizează în sursa citată.

Totodată, prin decrete ale președintelui României au fost eliberate din funcția de procuror 108 persoane, după cum urmează: 102 de persoane, ca urmare a pensionării; 5 persoane, ca urmare a condamnării definitive; 1 procuror ca urmare a numirii în funcția de judecător.

„În cursul aceluiași an, au fost condamnați definitiv pentru infracțiuni de corupție sau infracțiuni asimilate celor de corupție, 5 inculpați având calitatea de procuror. Totodată, Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât suspendarea din funcție a 4 procurori”, mai precizează raportul.