Raport Erste: Riscurile politice pentru România sunt în interiorul USL, nu în relația cu Băsescu

Amenințarea pentru stabilitatea politică din România va veni mai degrabă dintr-un conflict în interiorul USL, între PSD și PNL, în următorii patru ani și nu din relația alianței de guvernare cu președintele Traian Băsescu, unde riscurile nu sunt majore, afirmă analiștii grupului Erste.

Stabilitatea politică este esențială, având în vedere dificulățile pe care le va întâmpina noul guvern pe termen scurt și lung. Executivul va putea implementa un program solid de guvernare, susținut de majoritatea obținută în alegerile parlamentare de la începutul lunii decembrie, se arată într-un raport al grupului bancar austriac.

„În pofida coabitării dificile dintre președintele Băsescu și coaliția de guvernare, nu vedem riscuri politice majore pe această parte. Mai degrabă un conflict între socialiștii și liberalii care fromează alianța USL va reprezenta, în opinia noastră, o amenințare reală la adresa stabilității politice a țării în următorii patru ani”, notează analiștii Erste.

Gândul de Vreme Meteorologii anunță temperaturi atipice pentru această perioadă a anului. ANM, noi informații pentru Gândul: „Pe arii restrânse, burniță sau ploaie slabă”

10:40

MILITAR Europa își mută scutul pe orbită. Cum arată „războiul stelelor” de 1,2 miliarde de euro, în varianta «European Resilience from Space». Țările membre finanțează o rețea de supraveghere spațială de nivel militar: „Un mandat clar de apărare și securitate”

10:39

Banca austriacă estimează pentru anul în curs o creștere economică sub potențial pentru România, de 1,1%, puternic influențată de evoluția din zona euro, destinația a 55% din exporturile țării. Întrucât livrările externe reprezintă circa 30% din PIB, România este expusă față de exporturi mai puțin comparativ cu alte state similare din Europa Centrală și de Est. În același timp, cererea internă reprezintă un important motor de creștere, iar consuml populației este în urcare ușoară.

Datoriile ajunse la maturitate, mai ales către FMI, și așteptările pentru o reducere a rezervelor valutare vor pune presiune pe leu, deprecierea putând fi influențată de îmbunătățirea atragerii de fonduri europene și de investițiile străine directe.

În acest context, Erste estimează că leul se va tranzacționa între 4,4 și 4,7 lei pe euro în acest an, iar capacitatea Ministerului de Finanțe de a accesa piețele internaționale pentru refinanțarea datoriilor externe ajunse la maturitate va afecta evoluția monedei.

Perspectiva deprecierii leului, cu impact direct asupra puterii de cumpărare a populației și creditelor neperformante din sectorul bancar, precum și o eventuală inflație mai ridicată, lasă foarte puțin spațiu de manevră Băncii Naționale a României (BNR) pentru relaxarea politicii monetare și sprijinirea economiei, se arată în raport.

Analiștii băncii se așteaptă ca BNR să mențină dobânda de politică monetară la 5,25%, fiind posibilă, însă, și o creștere a ratei cheie.