RAPORT FINAL în cazul polițistului pedofil. Bogdan Despescu și alți 17 polițiști, cercetați disciplinar. De ce nu s-au înregistrat datele agresorului în sistemul electronic al Poliției. UPDATE

Raportul corpului de control al MAI la Poliția Română în cazul polițistul acuzat de pedofilie, Eugen Stan, relevă faptul că atunci când a fost identificat ca suspect al agresiunii sexuale din decembrie 2016, semnalmentele sale n-au fost introduse în sistemul electronic de raportare al IGPR.

„Urmare a identificării, în persoana ag. șef pr. Stan Eugen, a autorului faptei sesizate, acesta nu a mai fost amprentat și fotografiat, astfel că datele și imaginea acestuia nu au fost introduse în bazele de date”, se arată în raportul corpului de control al Ministerului Afacerilor Interne.

„Fișa de eveniment întocmită după agresiunea sexuală comisă în 10 decembrie 2016 a fost transmisă imediat către Inspectoratul General al Poliției Române, iar șeful instituției de atunci, Bogdan Despescu a pus rezoluția „DGPMB rog măsuri…””, se arată în sinteza raportului, aceasta fiind măsura dispusă de Despescu atunci când a luat la cunoștință de eveniment.

Ulterior, informare a ajuns la Brigada de Poliție Rutieră a Capitalei.

Adjunctul Brigăzii Rutiere a dispus Biroului Control intern să fie declanșată urgent cercetarea prealabilă a polițistului și suspendarea acesteia până la finalizarea dosarului penal.

„Șeful Biroului Control Intern a întocmit o notă – raport privind declanșarea cercetării prealabile pentru comportare necorespunzătoare în serviciu, familie sau societate, care aduce atingere onoarei, probității profesionale a polițistului sau prestigiul instituției”, se arată în raport.

Pe 29 martie 2017, dosarul a fost înaintat Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 5 București, cu propunere de clasare a cauzei, pe motiv că fapta de agresiune sexuală nu este prevăzută în Codul de procedură penală.

„Având în vedere limitele de competență stabilite a actele normative în vigoare, Corpul de Control al Ministrului nu se poate pronunța cu privire la activitățile desfășurate de ofițerii de poliție judiciară în dosarele penale, competența revenind în exclusivitate procurorului de caz. Totuși, Comisia de verificare, din verificările efectuate în limita competențelor, a constatat faptul că, în perioada 11.12.2016-07.01.2018, nu au fost efectuate activități procedurale în dosarul penal”, notează reprezentanții MAI în raport.

O altă concluzie a raportului indică faptul că „martorii evenimentului din data de 10.12.2016 au cunoscut, din primul moment, calitatea de polițist a făptuitorului (Eugen Stan – n.r.), fapt pe care ei l-au semnalat polițiștilor încă din momentul sesizării infracțiunii”.

Astfel, comisia de verificare a Ministerului Afacerilor Interne apreciază că „propunerea de suspendare a cercetării prealabile nu este fundamentată juridic, ci se bazează pe o interpretare limitativă, subiectivă, a prevederilor legale”.

„O analiză atentă, din partea conducerii Inspectoratului General al Poliției Române sau a conducerii Direcției Generale a Poliției Municipiului București ar fi putut conduce la neluarea măsurii de suspendare, efectuarea cercetării prealabile și dispunerea unei măsuri”, arată raportul.

Referitor la cazul din 5 ianuarie, când Eugen Stan ar fi agresat doi minori în liftul unui bloc, raportul consemnează lipsa de comunicare între polițiștii sosiți la fața locului și superiorii lor.

„Șeful Biroului de Investigații Criminale a dispus ca polițiștii aflați la locul faptei să fie trimiși la alt eveniment. Prin înlocuirea acestora nu a fost conservat locul unde s-a petrecut agresiunea sexuală (liftul blocului – n.r.)”, arată verificările.

„În consecință, Comisia de verificare constată o anumită reticență inițială din partea tuturor ofițerilor cu funcții de comandă din cadrul subunității de poliție, cu privire la caracterul și gravitatea faptei sesizate, având în vedere că abia după aproximativ 2 ore de la constatare (după vizualizarea primelor imagini), au fost dispuse măsurile adecvate pentru strângerea materialului probator și identificarea autorului”, scrie în documentul MAI.

De asemenea, concluziile corpului de control al MAI arată faptul că „potrivit rapoartelor personale ale agenților de poliție din cadrul DGPMB. – Brigada de Poliție Rutieră”, Eugen Stan era cunoscut ca fiind „șoferul lui șefu”, el desfășurându-și activitatea doar alături de superiorul său, „comisarul șef V.R.E. (Vornicu Rene Emanuel – n.r.) sau, când nu era plecat împreună cu acesta, în cadrul secretariatului”.

„Comisia de verificare a constatat faptul că deși potrivit fișei postului, Stan Eugen avea ca atribuții principale supravegherea și 14 asigurarea fluenței traficului rutier, precum și constatarea contravențiilor sau infracțiunilor la regimul circulației pe drumurile publice, totuși, acesta nu a mai desfășurat activități în stradă, nefiind niciodată nominalizat într-un post anume, menționându-se doar că desfășoară activități împreună cu șeful de serviciu, cms. șef V.R.E. (Vornicu Rene Emanuel – n.r.)”, potrivit raportului Ministerului de Interne.

Corpul de control al MAI a apreciat că a existat o relație profesională apropiată între Eugen Stan și șeful său nemijlocit și că a beneficiat de protecție profesională din partea acestuia.

Totodată, raportul semnalează că Biroul Diverse și Cooperare Operativă din cadrul Serviciului de Investigații Criminale, care are în atribuții „combaterea unor infracțiuni contra persoanei comise cu violență” printre care se numără și „actele sexuale cu minori care au caracter de repetabilitate” nu a efectuat nicio analiză asupra cazului polițistului Eugen Stan acuzat de fapte de pedofilie.

De asemenea, în raport se menționează că șeful lui Eugen Stan, cel care îl folosea ca șofer pe acesta, nu avea dreptul la mașina de serviciu.

„Depășirea atribuțiilor de serviciu, prin folosirea agentului șef principal de poliție Stan Eugen ca șofer, deși acesta avea alte atribuții conform fișei postului (atribuții de agent de poliție rutieră), iar în calitate de șef serviciu nu avea drept la conducător auto, fapt ce a atras neîndeplinirea, de către agent, a atribuțiilor cuprinse în fișa postului, precum și unele nemulțumiri în colectiv; depășirea atribuțiilor de serviciu, prin programarea agentului șef principal de poliție Stan Eugen numai în schimburile în care lucra el, trasându-i astfel agentului, cu știință, atribuții care nu erau specifice postului ocupat, în scopul de a beneficia
de serviciile de conducător auto”, sunt faptele care i se rețin, în raport, fostului șef al lui Eugen Stan.

De asemenea, documentul arată că Rene Vornicu „nu și-a îndeplinit atribuțiile/îndatoririle de serviciu prin neimplicarea în identificarea problemelor comportamentale și nesolicitarea sau nepropunerea, pentru ag.șef pr. Stan Eugen, a unei evaluări psihologice având în vedere apariția dosarului penal (a unui comportament dezadaptativ)”.

Alți opt polițiști vor fi sancționați cu o atenționare. Raportul va fi transmis procurorilor de la Parchetul General.

Corpul de Control a propus „inițierea demersurilor, de către DGPMB, pentru crearea unei structuri cu atribuții vizând cercetarea unor infracțiuni la viața sexuală comise asupra minorilor sub vârsta de 15 ani”.

„Conducerea D.G.P.M.B. va dispune măsurile necesare în vederea evitării producerii, în viitor, a unor deficiențe de genul celor prezentate, cu ocazia sesizării, efectuării cercetării la fața locului, conservării locului faptei, în special în ceea ce privește infracțiunile la viața sexuală comise asupra minorilor sub vârsta de 15 ani. Conducerea D.G.P.M.B. va dispune măsurile necesare în vederea efectuării unor analize trimestriale/semestriale, pe categorii de infracțiuni și moduri de operare, la nivelul Serviciului de investigații criminale. Conducerea D.G.P.M.B. va dispune măsurile necesare în vederea efectuării unor analize trimestriale referitoare la starea disciplinară, precum și pentru respectarea prevederilor Dispoziției I.G.P.R. de linie”, a mai propus Corpul de Control al MAI.

CITIȚI AICI RAPORTUL CORPULUI DE CONTROL AL MINISTERULUI AFACERILOR INTERNE

Totodată, potrivit documentului, „conducerea I.G.P.R. va dispune analizarea, la nivelul structurilor de specialitate, a situației operative privind infracțiunile la viața sexuală comise asupra minorilor sub vârsta de 15 ani, inclusiv în ceea ce privește existența deficiențelor referitoare la efectuarea cercetării la fața locului și va dispune măsurile necesare”, dar și „măsurile necesare în vederea efectuării unor analize trimestriale referitoare la starea disciplinară, precum și pentru respectarea prevederilor Dispoziției IGPR de linie”.

„Conducerea D.G.P.M.B. va dispune măsurile necesare în vederea elaborării unei proceduri de sistem, în cuprinsul căreia vor fi prevăzute norme care să conducă la evitarea, pe viitor, a neregurilor identificate de Comisia de verificare referitor la aplicarea ordinului de ministru privind raportarea și monitorizarea evenimentelor și a aspectelor de interes operativ, cu modificările și completările ulterioare. Inițierea demersurilor pentru modificarea ordinului de ministru privind cercetarea penală a personalului din structurile M.A.I”, se mai arată în document.

Verificările au fost demarate după ce s-a descoperit că principalul suspect într-un caz de agresiune sexuală, în care victimele erau doi minori, era un angajat al Brigăzii Rutiere a Capitalei. Ulterior, acesta a devenit suspect și în alte cauze mai vechi. Cazul a dus la un scandal în cadrul IGPR, dar și la neînțelegeri în cadrul PSD; premierul de la acel moment, Mihai Tudose, refuzând schimbarea lui Bogdan Despescu. Șeful IGPR a fost demis după schimbarea lui Mihai Tudose.

Corpul de Control al MAI a propus declanșarea cercetării prealabile pentru 18 polițiști:

– chestorul șef de poliție D.B., fost inspector general;
– chestorul de poliție V.M., împuternicit adjunct al inspectorului general;
– comisarului șef de poliție Ș.M., împuternicit în funcția de director adjunct al D.G.P.M.B.,
– comisar șef de poliție C. A., șeful Sectorului 6 Poliție;
– comisar șef de poliție P. F. A., șeful Secției 22 Poliție;
– comisar șef de poliție Ș. G., șeful Serviciului de Investigații Criminale;
– comisar de poliție A. D., fost șef al Biroului Diverse și Cooperare Operativă dincadrul Serviciului de Investigații Criminale;
– subcomisar de poliție C.I.I., șef Birou Control Intern din cadrul Brigăzii de Poliție Rutieră ;
– inspector principal de poliție P.M. din cadrul Biroului Control Intern din cadrul Brigăzii de Poliție Rutieră, compartimentul resurse umane;
– comisar șef de poliție T. I., șef Serviciu Resurse Umane;
– comisar de poliție R.M.I., din cadrul Serviciului Resurse Umane;
– inspector principal de poliție B.R. din cadrul Serviciului Resurse Umane;
– comisar șef de poliție S. I. din cadrul Serviciului Dispecerat din D.G.P.M.B;
– agent principal de poliție C. F. din cadrul Secției 22 Poliție 20
– agent șef principal de poliție D. V., șef de schimb în cadrul Secției 22 Poliție;
– agent de poliție P. I. din cadrul Secției 22 Poliție;
– agent de poliție P. I. din cadrul Secției 22 Poliție;
– comisar șef de poliție V. R. E. din cadrul D.G.P.M.B.