Raport MCV: Măsurile luate în urma deciziei CCR privind completurile de 5 au generat insecuritate

Creșterea presiunii exercitate asupra ICCJ a avut un impact și asupra eficacității justiției în cauzele de corupție la nivel înalt. În această privință, în raportul MCV este menționat faptul că CCR a fost sesizată de Guvern cu privire la două conflicte juridice de natură constituțională în care era implicată instanța supremă, cele privind constituirea completurilor de 3 și de 5 judecători.

„Deși deciziile Curții Constituționale nu privesc cauze care au fost deja închise, măsurile luate ca urmare a deciziei Curții Constituționale privind completurile de judecată formate din 5 judecători au generat un climat de insecuritate accentuată”, se arată în raportul MCV.

Experții menționează și OUG despre care s-a vorbit la inceputul anului 2019, act normativ care, dacă ar fi fost adoptat, ar fi permis redeschiderea tuturor dosarelor de corupție la nivel înalt care fuseseră închise de ICCJ printr-o hotărâre definitivă din 2014 până în prezent, în cazul în care hotărârea respectivă fusese pronunțată de un complet de judecată format din 5 judecători.

„Cu toate că (…) adoptarea acestei ordonanțe de urgență a fost împiedicată, ar fi important ca autoritățile române să abandoneze obiectivele urmărite printr-o astfel de măsură și să clarifice faptul că nu este nevoie să se adopte legislație care să aibă efecte asupra cauzelor încheiate, ulterioară deciziilor Curții Constituționale, reafirmându-și totodată angajamentul de a lupta în mod eficace împotriva corupției”, punctează oficialii europeni.

În raportul MCV se mai atrage atenția că deciziile Curții Constituționale au un impact direct asupra dosarelor de corupție aflate pe rolul instanțelor, hotărârile CCR putând duce la întârzieri și la redeschiderea proceselor.

„Chiar au permis, în anumite condiții, redeschiderea mai multor cauze definitive. Nu se pot prevedea încă pe deplin consecințele unei astfel de situații. Reverberațiile negative clare ale acestei situații asupra procesului de justiție au ridicat, totodată, la un nivel mai general, semne de întrebare cu privire la durabilitatea progreselor înregistrate până în prezent de România în lupta împotriva corupției – cu atât mai mult cu cât au coincis cu modificările aduse Codului penal și Codului de procedură penală, care nu au ținut cont de recomandarea din noiembrie 2018 privind necesitatea compatibilității cu dreptul UE și cu instrumentele internaționale de combatere a corupției”, se mai arată în sursa citată.