Raport MCV: Procedurile de achiziții publice din România sunt vulnerabile, în permanență, la corupție

Procedurile de achiziții publice din România sunt vulnerabile, în permanență, la corupție, astfel că ar trebui instituit un sistem ex-ante de verificare a conflictului de interese, se arată în raportul MCV publicat miercuri.

Experții CE notează că magistrații și agenții economici care își desfășoară activitatea în domeniul achizițiilor publice din România amintesc, „pe lângă necesitatea de a consolida mijloacele de prevenire a corupției și a conflictelor de interese în materie de achiziții publice”, „două aspecte-cheie: raționalizarea legislației și asigurarea unei mai mari stabilități”.

„O serie de ONG-uri, întreprinderi și experți independenți au semnalat faptul că procedurile de achiziții publice sunt în permanență vulnerabile la corupție. Deși aceasta nu este o problemă specifică numai României, este vorba și de capacitatea administrativă de a gestiona procedurile, în special la nivel local, ceea ce presupune o atenție deosebită, mai ales în ceea ce privește prevenția”, se arată în raport.

CE recomandă „consolidarea cooperării dintre ANRMAP și ANI, în vederea instituirii unui sistem ex-ante de verificare a conflictului de interese în cadrul procedurii de atribuire a contractelor de achiziții publice, inclusiv extinderea rapidă a abordării de la procedurile de ofertare în care sunt implicate fonduri ale UE la toate procedurile de achiziții publice din România”.

Procedurile de achiziții publice reprezintă un subiect de interes pentru Bruxelles, PE adoptând, la 15 ianuarie, două rezoluții prin care se instituie reguli noi în Uniunea Europeană privind licitațiile publice și contractele de concesionare, care vor asigura o calitate mai mare și un preț mai bun la achiziția de bunuri și servicii, potrivit unui comunicat al PE.

Noile reguli UE privind licitațiile publice și contractele de concesionare vor asigura o calitate mai mare și un preț mai bun atunci când autoritățile publice vor cumpăra sau închiria activități, bunuri sau servicii. Totodată, noua legislație comunitară va facilita accesul la licitații al firmelor mici și mijlocii și vor include prevederi mai stricte privind subcontractarea.

Legislația aprobată miercuri în PE a fost deja agreată cu Consiliul în iunie 2013. Aceasta revizuiește regulile actuale privind licitațiile publice în UE și stabilește pentru prima dată standarde comune în spațiul comunitar privind contractele de concesionare pentru a încuraja competiția corectă și a asigura un raport echilibrat între preț și calitate, prin introducerea unor criterii noi de atribuire care pun mai mult accent pe aspectele legate de mediu, de inovații și pe cele sociale.

Autoritățile publice cheltuiesc aproximativ 18% din PIB pe achizițiile de activități, bunuri sau servicii, licitațiile fiind un instrument puternic pentru atingerea unor scopuri sociale specifice.

Eurodeputații au decis introducerea unei proceduri complet noi pentru a întări soluțiile inovatoare în licitațiile publice. Noul „Parteneriat pentru Inovație” va permite autorităților publice să organizeze licitații pentru a rezolva o problemă specifică fără să anticipeze soluția, lăsând astfel spațiu contractorului și contractantului să găsească împreună soluții inovatoare.

De asemenea, procedura de depunere a ofertelor companiilor va fi mai simplă, cu un „Document Unic European de Licitație” bazat pe declarații pe proprie răspundere. Doar câștigătorul va trebui să pună la dispoziție documentele originale. Acest lucru ar putea reduce povara administrativă a companiilor cu mai mult de 80% , conform estimărilor Comisiei Europene. Noile reguli vor încuraja divizarea contractelor în loturi, pentru a facilita accesul la licitație al firmelor mai mici.

Pentru a combate dumpingul social și a asigura respectarea drepturilor lucrătorilor, noile reguli includ prevederi referitoare la subcontractare și la „oferte anormal de mici”. Astfel, ofertanții care nu respectă legislația muncii din UE pot fi excluși de la licitații.

Acordul asupra noilor reguli UE privind concesionările subliniază că statele membre rămân în continuare libere să decidă în privința execuției activităților sau serviciilor publice – prin mijloace proprii sau externalizate. Noua directivă „nu cere privatizarea întreprinderilor publice care oferă servicii publicului”, se arată în text. Mai mult, deputații recunosc caracterul special al apei ca bun public și acceptă excluderea acestui sector din obiectul noilor reglementări.

Cele două directive vor intra în vigoare 20 de zile după publicarea în Jurnalul Oficial al UE. După această dată, statele membre au la dispoziție 24 de luni pentru a implementa prevederile noilor reguli în legislația națională.