Raport ONU. Numărul persoanelor strămutate, la un nivel record: 42% sunt fete și băieți sub 18 ani
Organizația Națiunilor Unite (ONU) face un apel la implementarea de măsuri după ce a fost semnalată o creștere a numărului de persoane care fug de conflicte și persecuții în timpul pandemiei COVID-19. Numărul persoanelor strămutate s-a dublat în ultimul deceniu.
Numărul persoanelor care își părăsesc casele din cauza persecuțiilor, conflictelor, violenței și încălcărilor drepturilor omului a crescut la 82,4 milioane, potrivit raportului Global Trends al Înaltului Comisar al Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR).
În raportul publicat vineri la Geneva se cere inversarea tendinței globale către mai multe zboruri și deplasări declanșate de violență și persecuție, fapt care se întâmplă de aproape un deceniu, potrivit dw.com.
Noua cifră totală este cu 4% mai mare decât anul precedent, când la sfârșitul anului 2019 fuseseră înregistrate 79,5 milioane de persoane strămutate.
Majoritatea refugiaților din întreaga lume este găzduită de țări care se învecinează cu zonele de criză și sunt națiuni cu venituri mici și medii. Țările cel mai puțin dezvoltate din lume găzduiesc 27% din refugiații lumii.
O persoană strămutată în spatele fiecărui număr
La sfârșitul anului trecut, existau 20,7 milioane de refugiați sub mandatul UNHCR, 5,7 milioane de refugiați palestinieni și 3,9 milioane de venezueleni care și-au părăsit casele. Toate aceste cifre reprezintă ușoare creșteri comparativ cu 2019.
Alte 48 de milioane de persoane au fost strămutate în propria țară, în timp ce există 4,1 milioane de solicitanți de azil.
Aceste cifre arată că, în ciuda pandemiei și a unui apel la nivel mondial de încetare a conflictelor, astfel încât guvernele să poată avea grijă de bolnavi, tensiunile continuă să-i alunge pe oameni din casele lor.
Înaltul comisar al Națiunilor Unite pentru refugiați, Filippo Grandi, a declarat în spatele fiecăruia dintre aceste numere „este o persoană strămutată de acasă și o poveste despre fugă, dezrădăcinare și suferință”.
„Fiecare individ merită atenția și sprijinul nostru – nu numai prin asistență umanitară, ci și prin găsirea de soluții pentru a pune capăt situației în care se află”, a declarat Filippo Grandi.
De asemenea, acesta a declarat că, deși Convenția de la Geneva din 1951 și Pactul Global pentru Refugiați sunt cadrele și instrumentele legale pentru a răspunde strămutărilor, „avem nevoie de o voință politică mult mai puternică pentru a aborda conflictele și persecuțiile care în primul rând îi obligă pe oameni să fugă.
Frontiere închise în vârful pandemiei COVID-19
În raport se constată, de asemenea, că la apogeul pandemiei în 2020, peste 160 de țări și-au închis frontierele, în timp ce 99 de țări nu au făcut excepție pentru persoanele care au solicitat protecție internațională.
Dar cu măsuri îmbunătățite, cum ar fi examinările medicale la frontiere, certificatele de sănătate sau carantina temporară la sosire, procedurile simplificate de înregistrare și audierile prin video, mai multe țări au găsit modalități de a garanta accesul la azil, în timp ce luau măsuri împotriva răspândirii coronavirusului.
Pe parcursul anului trecut, 33.800 de refugiați au primit cetățenia de la o țară gazdă. Cu toate acestea, relocarea, admiterea refugiaților dintr-o primă țară gazdă nesigură într-o țară terță sigură, a înregistrat o scădere dramatică.
Au fost acceptate doar 34.400 de cereri de reinstalare – cea mai mică cifră din ultimii 20 de ani. Acest lucru a fost cauzat în mod semnificativ lipsei de locuri pentru refugiați și din cauza pandemiei.
Filippo Grandi a transmis că cei care guvernează și care au influență trebuie „să lase deoparte diferențele, să abandoneze abordările egoiste din politicile lor și să se concentreze în schimb pe prevenirea și soluționarea conflictelor și garantarea respectării drepturilor omului”.
Mai mulți copii născuți refugiați
Potrivit raportului, copiii sunt foarte de afectați în timpul crizelor de strămutare, mai ales dacă deplasarea ajunge să dureze mai mulți ani. ONU estimează că aproape 1 milion de copii s-au născut refugiați între 2018 și 2020.
Mai mult decât atât, 42% dintre persoanele strămutate sunt fete și băieți cu vârsta sub 18 ani. Mulți dintre ei riscă să rămână în exil pentru anii următori, unii poate chiar pentru tot restul vieții.
„Tragedia atâtor copii născuți în exil forțat ar trebui să fie un motiv suficient pentru a intensifica în mod semnificativ eforturile de rezolvare a conflictelor și violenței”, a susținut Filippo Grandi.
În raport se arată că este deosebit de dificil să se acționeze în interesul copiilor cu risc, nu în ultimul rând al copiilor neînsoțiți sau separați de familiile lor.
Aproximativ 21.000 de copii neînsoțiți sau separați au depus noi cereri de azil în 2020, comparativ cu 25.000 în anul precedent. Având în vedere că numărul noilor cereri de azil în 2020 a scăzut cu 1 milion din cauza COVID-19, această cifră este disproporționat de mare.