Raport SUA: România, sursă, țară de tranzit și destinație pentru traficanții de persoane
„După cum s-a raportat în ultimii cinci ani, România reprezintă o sursă, țară de tranzit și destinație pentru bărbați, femei și copii supuși muncii forțate și pentru femei și copii victime ale rețelelor de proxenetism. România este o sursă semnificativă a victimelor traficanților în întreaga Europă. Bărbați, femei și copii români sunt victime ale traficului pentru a fi exploatați în agricultură, în construcții, în servicii casnice, hoteluri și întreprinderi, unii fiind forțați să cerșească în România și în alte țări europene. Femei și copii din România sunt victime ale rețelelor de proxenetism în România și în alte țări europene”, arată Raportul Departamentului de Stat american intitulat „Traficul de persoane – 2017”.
Potrivit raportului, România se încadrează în categoria a doua, a țărilor ale căror instituții nu respectă încă standardele minime în materie de combatere a traficului de persoane, dar depun eforturi în acest sens.
În categoria întâi sunt țările ce respectă standardele minime pentru contracararea traficului de persoane. Sunt încadrate în această categorie statele vest-europene, precum și Statele Unite, Australia, Israelul și Coreea de Sud.
În categoria a doua, alături de România, sunt țări precum Afganistan, Albania, Argentina, Azerbaidjan, Brazilia, Croația, Egipt, Japonia, Grecia, Iordania, Japonia, Turcia și Tunisia.
Raportul include și categoria „a doua – sub supraveghere”, a statelor cu un număr semnificativ de mare de victime, dar care fac eforturi pentru atingerea standardelor minime. Aici se încadrează Algeria, Bulgaria, Bangladesh, Bulgaria, Camerun, Ungaria, Irak, Republica Moldova și Serbia.
În ultima categorie sunt state care nu respectă standardele minime în materie de combatere a traficului de persoane și nu depun eforturi în acest sens, precum Belarus, Burundi, China, Iran, Eritreea, Rusia, Siria ori Sudanul de Sud. Există și cazuri speciale, precum Libia, Somalia și Yemen.
„Instituțiile guvernamentale din România nu îndeplinesc în totalitate standardele minime pentru eliminarea traficului de persoane, dar depun eforturi în acest sens. Instituțiile guvernamentale din România au demonstrat că depun eforturi mai mari comparativ cu perioada monitorizată anterior; (…) instituțiile au făcut eforturi din ce în ce mai mari în materie de aplicare a legilor, inclusiv prin condamnarea a doi oficiali complici, precum și prin colaborarea cu organizații nonguvernamentale, pentru identificarea unui număr mare de victime. Instituțiile guvernamentale au început să dezvolte mecanisme de a oferi finanțare ONG-urilor de profil, dar încă nu au definitivat mecanismele. (…) Instituțiile nu îndeplinesc standardele minime în anumite domenii-cheie. Judecătorii nu au specializări pentru cazuri de trafic de persoane și pentru victime, cu efecte asupra protecției martorilor, asupra modalităților de acordare a compensațiilor și asupra condamnării autorilor. Asistența guvernamentală acordată victimelor rămâne limitată, lăsând majoritatea victimelor neprotejate, cu riscurile repetării traumelor, fără acces la servicii speciale și vulnerabile să fie racolate din nou de rețelele de trafic”, precizează raportul.
Printre recomandările făcute Bucureștiului se numără intensificarea serviciilor de asistență pentru victime, inclusiv prin finanțarea acordată ONG-urilor, investigarea și condamnarea traficanților, inclusiv a oficialilor complici, specializarea agenților de poliție, a procurorilor și judecătorilor și lansarea de eforturi pentru depistarea categoriilor vulnerabile.