RAPORTUL Departamentului de Stat al SUA privind drepturile omului în România: „Corupție și cazuri de discriminare”

Raportul Departamentului de Stat al SUA privind drepturile omului, arată că practicile de corupție au rămas larg răspândite în țara noastră în anul 2022, în ciuda mai multor urmăriri penale de profil înalt.

Corupția este un cuvânt des auzit în România, fiind frecventă în sectorul public, în special în domeniul sănătății, arată raportul care vorbește și de fraudarea fondurilor europene.

Când vine vorba despre discriminare, documentul Departamentului de Stat al SUA mai arată că discriminarea împotriva romilor a continuat să fie o problemă, iar actele de antisemitism sunt și ele documentate în raport.

Ce se arată în Raport

Legea prevede sancțiuni penale pentru corupția funcționarilor, iar guvernul a pus în general în aplicare legea în mod eficient.

Cu toate acestea, practicile de corupție au rămas larg răspândite, în ciuda mai multor urmăriri penale de profil înalt.

În cursul anului au existat numeroase rapoarte privind corupția guvernamentală, uneori cu presupusa impunitate. O hotărâre a CCR cu privire la răspunderea penală a avut ca rezultat reducerea termenului de prescripție pentru un număr semnificativ de cazuri de corupție și de crimă organizată, inclusiv cazuri de profil înalt în care au fost implicați foști miniștri.

Ca o recunoaștere a progreselor înregistrate de România în combaterea corupției de la aderarea sa la UE în 2007, Comisia Europeană a recomandat, în raportul său din noiembrie privind mecanismul de cooperare și verificare, încetarea monitorizării obligatorii a cadrului statului de drept din România.

Corupția

Corupția și utilizarea necorespunzătoare a fondurilor publice au fost larg răspândite, implicând uneori fonduri europene. Fostul ministru român al turismului, Elena Udrea, care a fost extrădată din Bulgaria în România în iunie, a fost condamnată în aprilie la șase ani de închisoare pentru corupție în așa-numitul dosar Gala Bute.

Udrea, o apropiată a fostului președinte Traian Băsescu, a încercat să fugă din România înainte de verdictul așteptat în cazul său, dar a fost reținută de poliția bulgară la graniță.

Discriminare și abuzuri sociale

Mai mulți activiști pentru drepturile omului au raportat că unii ofițeri de poliție au încercat să descurajeze supraviețuitoarele violurilor sau violenței domestice să depună plângere împotriva agresorilor lor și, în unele cazuri, au refuzat să înregistreze plângerile penale depuse de victime. În unele cazuri, poliția a întârziat luarea de măsuri împotriva agresorilor sexuali.

Potrivit rapoartelor mass-media, după ce au fost sesizați cu privire la cazuri de violență domestică, unii membri ai poliției au ignorat problema sau au încercat să medieze între victime și agresori.

Violența bazată pe gen, inclusiv violența domestică, a continuat să fie o problemă gravă pe care guvernul nu a abordat-o în mod eficient.

Discriminarea împotriva romilor

ONG-urile au raportat că romilor li s-a refuzat adesea accesul la anumite locuri publice sau li s-a refuzat accesul la servicii în anumite locuri publice. În iulie, un ONG care lucrează cu copiii vulnerabili a raportat presei că angajații unei piscine din orașul Sibiu au refuzat accesul unui grup de copii romi.

Reprezentanții ONG-ului i-au adus pe copiii romi la piscină, dar angajații i-ar fi informat că nu vor fi lăsați să intre înăuntru din cauza etniei lor.

De asemenea, romii s-au confruntat cu un acces deficitar la serviciile guvernamentale, cu o lipsă de oportunități de angajare (a se vedea secțiunea 7.d.), cu rate ridicate de abandon școlar, cu asistență medicală inadecvată și cu locuințe precare.

Romii s-au confruntat cu discriminare în sistemul de justiție penală. Unii avocați au refuzat să apere persoanele de etnie romă, în timp ce poliția, procurorii și judecătorii erau percepuți ca având stereotipuri negative față de romi.

Antisemitism

Conform recensământului din 2011, populația evreiască era de 3 271 de persoane. Reprezentanții comunității evreiești au declarat că populația evreiască era de aproximativ 7.000 de persoane. În cursul anului au avut loc acte de antisemitism.

În luna februarie, șeful Comunității Evreiești, reprezentantul guvernului pentru combaterea antisemitismului, Institutul Elie Wiesel și ONG-ul Centrul pentru Monitorizarea și Combaterea Antisemitismului au condamnat declarațiile din 31 ianuarie ale președintelui Alianței pentru Unitatea Românilor, Călin Georgescu.

În cadrul unui interviu televizat din 31 ianuarie, Georgescu i-a lăudat pe Ion Antonescu, dictatorul țării în timpul Holocaustului, și pe Corneliu Zelea Codreanu, fondatorul și liderul Mișcării Legionare.

La 27 martie, înainte de o piesă de teatru la Teatrul Național I.L. Caragiale din București, persoane necunoscute au distribuit mai multe exemplare ale unui ziar cu conținut antisemit. Ministerul Culturii a anunțat că a demarat o anchetă internă și a notificat poliția în legătură cu incidentul.

Teatrul Național a anunțat forțele de ordine și, la sfârșitul anului, o anchetă pentru incitare la ură sau discriminare era în curs de desfășurare la Parchetul de pe lângă Tribunalul București Judecătoria sectorului 1, potrivit State.gov.