Raportul în cazul afirmațiilor lui Toader despre dosarul „Belina”, finalizat. Concluzia la care au ajuns inspectorii judiciari

Conform sursei citate, raportul a fost finalizat de Inspecția Judiciară (IJ), iar din conținut reiese că afirmațiile lui Toader, care a spus că legalitatea unei hotărâri de guvern nu o verifică procurorul, nu au fost de natură să afecteze independența magistraților.

Raportul IJ a fost deschis după ce, pe 26 septembrie, DNA a decis să sesizeze Consiliul Superior al Magistraturii, catalogând afirmațiile lui Tudorel Toader drept „o formă de imixtiune în activitatea procurorilor”.

Direcția Națională Anticorupție (DNA) susține că declarațiile ministrului Justiției, referitoare la o anchetă penală a Direcției în curs, ce are ca obiect cercetarea unor fapte penale, reprezintă „o formă de imixtiune în activitatea procurorilor”.

POLITICĂ Ambasadorul României în Austria, Emil Hurezeanu, REFUZĂ propunerea de a candida la Preşedinţie: „Nu port pălării mai mari decât îmi permite capul”

21:43

TRAGEDIE Un avion de mici dimensiuni, cu 10 persoane la bord, s-a PRĂBUȘIT peste mai multe magazine din centrul unui oraş turistic din Brazilia

21:16

Astfel, procurorul-șef DNA, Laura Codruța Kovesi, a cerut Consiliului Superior al Magistraturii să analizeze dacă afirmațiile lui Tudorel Toader sunt de natură să afecteze independența sistemului judiciar, întrucât, spune DNA, ministrul Justiției a indus ideea în opinia publică că activitatea procurorilor nu se desfășoară în limitele cadrului legal.

„Apreciem că exprimarea publică a unui punct de vedere trebuie, în mod obligatoriu, să respecte principiul responsabilității, deontologia profesională și buna credință. Acreditarea ideii că procurorii DNA nu investighează fapte ce reprezintă încălcării ale legii penale sunt de natură să afecteze încrederea opiniei publice în activitatea desfășurată de D.N.A. Preluarea afirmațiilor și de către alte publicații a contribuit la amplificarea acestor consecințe, cu afectarea independenței întregului sistem judiciar și manipularea opiniei publice”, se mai arată în susținerea cererii adresate CSM.

În ceea ce privește problema de drept invocată de Tudorel Toader, și anume că legalitatea unei hotărâri de guvern nu o verifică procurorii, ci judecătorii de contencios administrativ, DNA precizează că aceasta a fost tranșată definitiv de către Înalta Curte de Casație Și Justiție prin Decizia penală nr. 13 din 24 ianuarie 2014 a completului de 5 judecători, prin care s-a stabilit că „fapta ministrului care promovează o hotărâre de guvern având ca obiect trecerea în mod nelegal a unui bun imobil din domeniul public al statului într-o altă formă de proprietate publică, producând un avantaj patrimonial unei societăți comerciale, constituie infracțiunea de abuz în serviciu”.

Totodată, Direcția Națională Anticorupție spune că, în ceea ce privește decizia Curții Constituționale a României nr. 68 din 27 februarie 2017, aceasta este aplicabilă unor acte normative de nivelul legilor și ordonanțelor de urgență, și nu actelor administrative emise prin hotărâri de guvern.

Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a declarat că legalitatea unei hotărâri de guvern nu o verifică procurorul, ci judecătorul specializat în contencios administrativ.

„Hotărârile de guvern sunt acte normative infralegale, sub lege, în ierarhia actelor normative. Hotărârile de guvern pot crea suspiciuni privind legalitatea. În această ipoteză, că e hotărâre de guvern, că e ordin de ministru, verificarea legalității catelor normative infralegale se realizează de către instanța de contencios administrativ. Multe hotărâri de guvern au fost atacate la instanțele de contencios administrativ spre a se verifica de către judecător legalitatea unui act normativ inferior legii. Prin urmare, în opinia mea, legalitatea unei hotărâri de guvern nu o verifică procurorul, ci judecătorul specializat în contencios administrativ”, a declarat, marți dimineață, ministrul Justiției, Tudorel Toader.

Vicepremierul Sevil Shhaideh este urmărită penal pentru abuz în serviciu în dosarul „Insula Belina”, dosar în care DNA a cerut Camerei Deputaților și încuviințarea urmăririi penale pentru Rovana Plumb, ministru al Fondurilor Europene. Solicitarea a fost respinsă de parlamentari.

Procurorii DNA susțin că în 2013, părți din Insula Belina și Brațul Pavel, cu suprafață de 278,78 hectare, respectiv 45 hectare, situate în albia minoră a Dunării, au fost trecute ilegal din proprietatea statului în proprietatea județului Teleorman și în administrarea Consiliului Județean Teleorman, pentru ca, doar la câteva zile, să fie închiriate tot ilegal unei firme private.

DNA îi acuză pe cei doi miniștri că au contribuit la adoptarea nelegală a hotărârii de guvern prin care a fost transferată insula Belina din patrimoniul statului în cel al Consiliului Județean Teleorman.