Raportul Ministerului Educației în cazul elevului cu ADHD: Situația este inacceptabilă, atitudinea a fost intolerantă și discriminatorie

Publicat: 25 10. 2016, 17:23
Luni, ancheta în cazul elevului cu ADHD din Pitești a fost preluată de o echipă formată din reprezentanții Ministerului Educației și ai Ministerului Muncii care au mers la Pitești pentru a evalua la fața locului măsurile luate. Aceștia au ajuns la concluzia că situația de la Școala „I. L. Caragiale” nu este una izolată și condamnă atitudinea manifestată față de elevul respectiv, arătând că aceasta a fost una de discriminare. 
 
„Conducerile celor două instituții condamnă atitudinea intolerantă și discriminatorie, în raport cu situația elevului G.I.R. și atrag atenția că astfel de reacții nu pot fi o soluție în nicio situație de acest gen și creează premizele unor comportamente discriminatorii în rândul tinerei generații”, se arată în comunicatul transmis de Ministerul Educației. 
 
Mircea Dumitru, ministrul Educației, a precizat, la rândul său că scandalul de la Pitești face mult mai clar faptul că școala nu le oferă copiilor în situații similare ceea ce au nevoie, iar profesorii nu sunt pregătiți pentru a se descurca în asemenea situații. 
 
„Situația de la Pitești nu este singulară. (…) Consider inacceptabilă orice atitudine de respingere sau discriminare a acestor copii, iar școala este responsabilă de integrarea și educarea lor. Ce am constatat, și nu doar din această situație nefericită: profesorii nu știu să gestioneze astfel de cazuri, unde e evident necesară înțelegerea față de nevoile elevului, o implicare mai puternică a profesorului și a psihologului, dar și comunicarea cu familia. De aceea, în paralel cu celelalte măsuri, vom accentua formarea cadrelor didactice pentru educație incluzivă și o mai puternică implicare a consilierilor din cadrul centrelor județene de resurse și asistență educațională. Suntem datori să facem cu toții front comun pentru binele acestor copii”, a precizat Dumitru. 
 
Aceeași poziție a adoptat și ministrul Muncii, Dragoș Pîslaru, care a catalogat manifestările recente drept lipsite de toleranță și departe de atingerea obiectivului de incluziune și integrare a persoanelor vulnerabile în societate. 
 
„Am spus de mai multe ori că trebuie să avem curajul să ne uităm în oglindă, să ne recunoaștem defectele și vulnerabilitățile și să ne asumăm faptul că schimbarea depinde de noi toți, autorități centrale și locale, dar și de fiecare individ în parte. Când vorbeam despre schimbare mă refeream inclusiv la modul în care gestionăm problemele persoanelor cu dizabilități, iar manifestările din ultima perioadă, care nu denotă toleranță sau incluziune, deși este vorba despre un copil, nu fac decât să confirme faptul că ne lipsesc încă abilități elementare de gestionare corectă a problemelor unor categorii vulnerabile. Avem datoria morală și instituțională, individuală și colectivă, să facem tot ce putem și tot ce legea ne permite, pentru ca o persoană cu dizabilități, mai ales când este vorba de un copil, să nu fie privată de un drept fundamental al său. (…) Cu toții trebuie să respingem orice atitudine de marginalizare și de izolare a oricărei persoane aflată într-o situație vulnerabilă și, în același timp, trebuie să fim cu adevărat responsabili, cu fapte concrete, pentru sprijinirea incluziunii”, a declarat Pîslaru.
 
Echipa trimisă în Argeș de ministerul Educației și ministerul Muncii a discutat cu reprezentanții inspectoratului școlar, ai Centrului Județean pentru Resurse Educaționale, ai DGASPC, dar și cu profesorii și cu cei din conducerea școlii și au recomandat ca, pe viitor, profesorii să ceară sprijinul specialiștilor pentru gestionarea acestor situații delicate, să se discute cu familia pentru integrarea în școală a copilului. 
 
Situația incredibilă de la Școala „I.L. Caragiale” din Pitești a ajuns în atenția opiniei publice după ce elevii clasei a 7-a B au refuzat timp de trei zile să intre la ore, cerând transferul la o altă școală a unui coleg de-al lor care suferă de tulburarea de hiperactivitate cu deficit de atenție (ADHD), pe motiv că acesta îi agresează fizic și îi amenință cu moartea. Tatăl elevului a susținut, însă, că fiul său nu a avut niciodată un comportament violent sau un vocabular agresiv acasă. „Mergem cu el, ca și până în prezent, atât la psiholog și la psihiatru. Colegii îl acuză de mai multe fapte și l-au exclus din colectivitate. Acasă cu noi niciodată nu a fost agresiv, nici măcar din punct de vedere verbal. Ca orice adolescent a avut și ieșiri copilăroase, dar nu reacții ca cele de care este acuzat”, a spus tatăl copilului.
 
Psihologul Bogdana Bursuc a explicat, pentru Gândul, că tulburarea de tip ADHD nu este o problemă care se manifestă cu acte de violență sau agresivitate, ci necesită o implicare atât din partea părinților, cât și a profesorilor, care trebuie să lucreze pentru integrarea cât mai bună a copilului în mediul școlar. De asemenea, izolarea celor care suferă de această afecțiune nu este o soluție. La rândul său, președintele Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, Csaba Asztalos, a declarat, pentru Gândul, cu privire la acest caz, că cerința părinților de a fi îndepărtat copilul din clasă „este una discriminatorie” și că „școala trebuia să asigure un profesor de sprijin pentru acel copil”. Luni, ancheta în acest caz a fost preluată de Ministerul Educației. 
 
CNCD: „Credem că se impune medierea acolo, dar, cu siguranță, cerința părinților de a fi îndepărtat copilul este una discriminatorie”
 
Președintele Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD), Csaba Asztalos, a declarat, pentru Gândul, că medierea se impune în această situație, iar demersul părinților elevilor din acea clasă este, cu siguranță, unul discriminatoriu: „Credem că se impune medierea acolo, dar, cu siguranță, cerința părinților de a fi îndepărtat copilul este una discriminatorie”, a spus Asztalos.
 
Potrivit președintelui CNCD, avem de-a face cu un caz de discrminare. În viziunea sa, „școala trebuia să asigure un profesor de sprijin pentru acel copil”, iar soluția nu este îndepărtarea sa de la clasă.
 
„Aici e nevoie de o mediere. Ar trebui să se asigure un profesor de sprijin pentru această clasă, pentru acest copil, dar cu siguranță soluția nu este de îndepărtare a acestui copil din educația de masă din acea clasă. Conform evaluărilor, din ce am citit în presă, i se recomandă urmarea unor cursuri într-o școală de masă. O posibilă îndepărtare ar fi o situație de discriminare”, a afirmat Asztalos.
 
În acest sens, Asztalos a explicat că, dacă recomandarea specialiștilor pentru un copil cu ADHD este „în sensul în care poate urma și trebuie să urmeze cursurile unei școli de masă, atunci acest lucru este dreptul său și este chiar obligatoriu și orice îndepărtare sau orice excludere, restricție constituie o formă de discriminare”.
 
Întrebat cum ar trebui procedat în astfel de cazuri, președintele CNCD a subliniat că, în primul rând, nu trebuia să se ajungă în această situație de conflict: „Trebuia o mediere și un sprijin încă din momentul inițial pentru că acum, după toate aceste evenimente, relațiile în clasă și între părinți, părinții copilului și ceilalți părinți sunt afectate și nu va fi simplu să se desfășoare actul educațional în urma acestor evenimente. Trebuie să se intervină în continuare cu mediere în gestionarea acestei situații de conflict”, a conchis Asztalos.