Răspunsul Comisiei Europene după ce Guvernul a cerut „clarificări urgente” despre lista neagră a Bruxelles-ului. Scrisoarea lui Juncker pentru Dăncilă

Jean-Claude Juncker precizează faptul că „CE nu a cerut informații referitoare la date fundamentale din aceste dosare. Comisia nu a intervenit niciodată în gestionarea dosarelor individuale”. 

„Am citit cu atenție scrisoarea dumneavoastră din 21 martie 2018 în care cereați clarificări legate de scrisoare din Octombrie 2012 a Comisiei Europene adresată ministrului Justiției din România. Întâi de toate, permiteți-mi să reiterez importanța pe care o acord colaborării noastre și, în special, pentru intensificarea implementării a celorlalte recomandări din Mecanismul de Verificare și Cooperare. Sper că acest mesaj a fost clar, atât la întâlnirea noastră din 21 februarie, cât și din vizita prim-vicepreședintelui Comisiei Europene, Frans Timmermans pe 1 martie 2018”, se arată în mesajul președintelui Comisiei Europene.

Șeful CE atrage atenția că „mecanismul de Verificare și Cooperare a necesitat, de la bun început, interacțiuni apropiate și, mai important, cooperare între Comisie și autoritățile române. Corespondența la care faceți referire, de acum șase ani, a făcut parte din dialogurile dintre Comisie și ministrul Justiției, sub MCV, și a venit într-o perioadă de monitorizare intensificată a angajamentelor asumate de guvernul României în iulie 2012 (scrisoarea din 17 iulie 2012). Întrebările erau menite să ajute la pregătirea unei misiuni tehnice în noiembrie 2012 și veți observa că CE nu a cerut informații referitoare la date fundamentale din aceste dosare. Comisia nu a intervenit niciodată în gestionarea dosarelor individuale”. 

ACTUALITATE 26 DECEMBRIE, calendarul zilei: Lars Ulrich împlinește 61 de ani, Kit Harington 38/ 20 de ani de la devastatorul tsunami care a omorât peste 230.000

07:15

EXCLUSIV DOLIU în lumea interlopă din România. „Regele de la Nisa” a murit chiar în pragul CRĂCIUNULUI

07:00

Anterior, Reprezentanța Comisiei Europene a transmis, la solicitarea MEDIAFAX, o sinteză a mesajului președintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.

„Președintele Juncker i-a răspuns pe 4 aprilie scrisorii trimite de premierul Viorica Dăncilă pe 21 martie. Președintele Juncker explică, în scrisoarea sa, contextul discuțiilor din trecut la care face referire Prim-ministrul român, care servesc colectării de informații legate de gestionarea dosarelor de corupție la nivel înalt un criteriu important al Mecanismulului de Verificare și Cooperare (MCV). Președintele Juncker a reamintit, în scrisoarea sa importanța cooperării pentru a îndeplinii celelalte criterii din MCV și a profitat de ocazie pentru a reitera că independența sistemului judiciar din România și abilitatea de a lupta eficient împotriva corupției sunt bazele unei Românii puternice în Uniunea Europeană”, a afirmat președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, potrivit unui comunicat de presă al Reprezentanței Comisiei Europene remis MEDIAFAX.

Premierul Viorica Dăncilă i-a cerut, în scrisoarea transmisă lui Jean Claude Juncker, președintele Comisiei Europene, clarificarea adresei din 2012, transmisă de CE ministrului Justiției de la acel moment, Mona Pivniceru, și care conține 21 de cerințe adresate de instituția europeană Guvernului, inclusiv solicitări concrete, directe, privind anumite cauze penale. În document Viorica Dăncilă a solicitat ca forul european să spună dacă documentul din 2012 ce presupune ingerințe în justiție e unul autentic.

„Este esențial pentru colaborarea noastră instituțională și pentru consolidarea funcționării justiției în România să lămurim dacă documentul atribuit Comisiei Europene este unul autentic, asumat instituțional, și dacă este singurul document de acest fel, de natură să aducă ingerințe în funcționarea justiției și separația puterilor în stat (…) Consider că se impun clarificări urgente, domnule președinte Juncker, cu atât mai mult cu cât, la solicitarea mea, ministrul Justiției, domnul Tudor Toader, m-a informat că transmiterea unor astfel de cerințe imperative autorităților române de către Comisia Europeană a constituit o practică repetată.”, se arată în scrisoarea transmisă de Viorica Dăncilă pe 21 martie 2018.

CITEȘTE AICI SCRISOAREA LUI JUNCKER

Redăm integral scrisoarea transmisă de premierul României:

„În calitate de prim-ministru al Guvernului României, am responsabilitatea să apelez la toate pârghiile legale și morale pentru protejarea și promovarea României ca stat democratic în care funcționează separația puterilor în stat, independența justiției și în care sunt garantate drepturile și libertățile fundamentale ale cetățeanului.

Domnia legii și apărarea statului de drept sunt pilonii fundamentali ai consolidării oricărei societăți democratice, așa cum este cea a țării mele. Este convingerea mea, a Guvernului României și a tuturor celor care împărtășesc valorile democratice.

Din aceste considerente și având în vedere convingerile noastre comune, mă adresez dumneavoastră, domnule președinte, în legătură cu un subiect care preocupă și îngrijorează opinia publică din România. Mă refer la o scrisoare atribuită Comisiei Europene, datată 10 octombrie 2012, transmisă ministrului Justiției de la acel moment, doamna Mona Pivniceru, care conține 21 de cerințe adresate de instituția europeană Guvernului României referitoare la Mecanismul de Cooperare și Verificare. Între aceste cerințe se regăsesc și solicitări concrete, directe, privind anumite cauze penale și anumite persoane cercetate penal pentru săvârșirea unor infracțiuni de corupție și de abuz în serviciu, respectiv George Becali, Adrian Năstase, Șerban Alexandru Brădișteanu, George Copos, Tudor Alexandru Chiuariu, Ion Dumitru, Decebal Traian Remeș, Cătălin Voicu, Dan Voiculescu.

Având în vedere relația de parteneriat construită de România cu Uniunea Europeană, relație bazată pe transparență și încredere, vă adresez, domnule președinte, rugămintea de a clarifica aspectele de fapt și de drept cu privire la documentul în cauză. Este esențial pentru colaborarea noastră instituțională și pentru consolidarea funcționării justiției în România să lămurim dacă documentul atribuit Comisiei Europene este unul autentic, asumat instituțional, și dacă este singurul document de acest fel, de natură să aducă ingerințe în funcționarea justiției și separația puterilor în stat. Îmi exprim convingerea că în scurt timp, prin implicarea dumneavoastră directă, vom avea posibilitatea să înțelegem rațiunile, motivele și criteriile care au stat la baza întocmirii de către reprezentanții Comisiei Europene a acestei liste nominale, modalitatea în care informațiile solicitate și obținute de către instituția europeană au contribuit la analizarea și, mai ales, la evaluarea progreselor înregistrate de România în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare.

Consider că se impun clarificări urgente, domnule președinte Juncker, cu atât mai mult cu cât, la solicitarea mea, ministrul Justiției, domnul Tudor Toader, m-a informat că transmiterea unor astfel de cerințe imperative autorităților române de către Comisia Europeană a constituit o practică repetată.

Sunt ferm convinsă că răspunsul dumneavoastră va include detalii relevante și utile, care să ne permită, în continuare, obținerea de rezultate semnificative în cadrul MCV, întemeiate pe valorile respectării democrației, statului de drept, drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățeanului, într-o societate caracterizată prin lipsa oricărei discriminări, justiție, dreptate, adevăr și egalitate în drepturi.
Am încredere deplină în menținerea unui dialog efectiv, echilibrat și eficient cu dumneavoastră, în urma căruia statul de drept și justiția din România să fie mai puternice și mai bine consolidate, în spiritul principiilor și valorilor europene care ne unesc.

Din considerentele menționate mai sus și având în vedere progresele făcute de România în domeniul justiției, subliniez, din nou, domnule președinte, că se impune ridicarea Mecanismului de Cooperare și Verificare, pentru a îndepărta orice urmă de îndoială și pentru a nu afecta credibilitatea relației noastre de parteneriat”, a scris Dăncilă.