RCS&RDS, despre Fondul Audiovizual: Este o altă taxă impusă peste noapte; va împovăra și clienții

„Noi nu o considerăm oportună, ci, din contră, este o altă taxă care este impusă industriei și așa împovărate și care vine peste noapte, la fel ca taxa pe stâlp. Se împovărează atât utilizatorii finali, cât și companiile care furnizează servicii audio-vizuale în favoarea unor producători de radio sau televiziune, această subvenționare intrând cumva la ajutor de stat. Această taxă de 5% va colecta pentru aceste companii private 160 de milioane de euro anual”, a declarat Valentin Popoviciu, directorul de dezvoltare al RCS&RDS, într-un punct de vedere publicat pe site-ul televiziunii Digi 24, care este deținută de RCS.

„O reducere a TVA-ului (de la 24% la 9% pentru retransmiterea programelor TV, n.r.) o considerăm oportună, în general, în condițiile în care ar putea să lase mai mulți bani operatorilor și consumatorilor, însă și reducerea de TVA trebuie întâi analizată și toate măsurile pentru aplicarea ei corelate cu Codul fiscal, întrucât sunt chestiuni tehnice care ar putea duce la dificultăți în aplicare”, a adăugat Valentin Popoviciu.

RCS&RDS este una dintre cele mai importante companii de pe piața serviciilor de televiziune prin cablu și satelit din România. RCS&RDS are în prezent peste 3 milioane de abonați (pe cablu și satelit/ Digi), după cum au declarat, pentru MEDIAFAX, surse din industria de telecomunicații.

În ultimii ani, RCS&RDS și-a dezvoltat propriile televiziuni. Astfel, în momentul de față, compania deține televiziunea de știri Digi 24 (cu stațiile aferente din teritoriu), televiziunile de filme Digi Film, televiziunile de sport Digi Sport, dar și televiziunile de documentare Digi Animal World, Digi Life și Digi World (cu variantele „secundare” Animal World Channel, Life Channel și World Channel). De asemenea, RCS&RDS este acționar la posturile muzicale Music Channel, H!T Music Channel și UTV.

Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) a avizat favorabil, în ședința de marți, un proiect de Ordonanță de Urgență a Guvernului (OUG), care prevede crearea unui Fond Audiovizual din bani de la cabliști și, totodată, permite ca emisia terestră a serviciilor publice și private de televiziune în sistem analogic să poată continua până în 2016.

Acest proiect de OUG a fost avizat favorabil, cu observații, în ședința de marți a CNA, votul Consiliului fiind însă unul consultativ.

Șapte membri ai CNA prezenți la ședința de marți (Valentin Jucan, Lorand Turos, Viorel Buda, Monica Gubernat, Gabriel Tufeanu, Răsvan Popescu și Radu Călin Cristea) au votat „pentru” avizarea favorabilă a acestui proiect de OUG care este asumat de Ministerul pentru Societatea Informațională (MSI), în timp ce trei membri ai CNA (Florin Gabrea, Radu Herjeu și Dorina Rusu) au votat „împotrivă”. Laura Georgescu, președintele CNA, nu a fost prezentă la ședința Consiliului.

Proiectul ar urma să fie analizat în ședința de miercuri a Guvernului, potrivit unor afirmații făcute în ședința CNA de marți.

Acest nou proiect de OUG reunește două proiecte pe care CNA le-a avizat deja favorabil: un proiect de OUG pentru completarea Legii audiovizualului, care prevede constituirea unui Fond Audiovizual și care a fost avizat favorabil de CNA în ședința din 4 iunie, după o discuție cu Sorin Grindeanu, ministrul pentru Societatea Informațională, și, respectiv, un proiect de lege, care a fost avizat de Consiliu în ședința din 28 aprilie și care prevede că emisia terestră a serviciilor publice și private de televiziune în sistem analogic poate continua, temporar, până pe 31 decembrie 2016.

În noul proiect de OUG, avizat favorabil marți de CNA, se prevede înființarea Fondului Audiovizual, ca activitate finanțată integral din venituri proprii pe lângă Consiliul Național al Audiovizualului.

Din Fondul Audiovizual se finanțează acțiuni și programe care asigură libertatea de informare, diversitatea de opinie și pluralismul în domeniul serviciilor de televiziune și radio, precum și susținerea programelor cultural-educative și informative, cu excepția celor privind campaniile electorale.

Veniturile Fondului Audiovizual se constituie din sumele încasate de Consiliul Național al Audiovizualului, din colectarea unui procent de 5% din totalul veniturilor realizate de distribuitorii de servicii care retransmit programe de televiziune prin rețele de comunicații electronice.

Pe de altă parte, potrivit proiectului de OUG, distribuitorii de servicii sunt obligați să declare și să plătească CNA sumele datorate până la data de 25 a lunii următoare celei de realizare a veniturilor.

Această contribuiție va fi administrată de CNA, iar pentru virarea cu întârziere a sumelor datorate de operatorii economici se vor datora dobânzi și penalități de întârziere, în conformitate cu reglementările legale privind regimul impozitelor și taxelor datorate bugetului de stat. Dobânzile și penalitățile de întârziere încasate constituie surse la Fondul Audiovizual și se utilizează pentru acesta, se mai spune în proiectul de OUG.

De asemenea, potrivit aceluiași proiect, cheltuielile Fondului Audiovizual se finanțează integral din bugetul activității finanțate integral din venituri proprii. Bugetul de venituri și cheltuieli al Fondului Audiovizual se aprobă odată cu bugetul CNA.

Totodată, potrivit proiectului de OUG, organizarea și funcționarea Consiliului Fondului Audiovizual, componența acestuia, precum și criteriile de repartizare a Fondului Audiovizual vor fi supuse aprobării Guvernului de către Ministerul pentru Societatea Informațională, în termen de 30 de zile de la aprobarea acestui proiect de OUG.

În plus, potrivit proiectului de OUG, aceste prevederi referitoare la crearea Fondului Audiovizualului se vor aplica de la 1 iulie 2015.

Pe de altă parte, în proiectul de OUG se explică înființarea Fondului Audiovizual „având în vedere dificultățile financiare persistente cu care se confruntă posturile de televiziune și radio din România”. De asemenea, înființarea acestui fond are la bază „necesitatea de a oferi publicului românesc programe informative și educative de cât mai bună calitate”, dar și stimularea „performanței în mediul jurnalistic”.

În proiect se face referire și la „susținerea acelor posturi care alocă resurse financiare și umane importante pentru producția și difuzarea de programe de informare, culturale și educative, programe despre care se știe că sunt costisitoare în termeni economici și, în plus, au valoare comercială redusă comparativ cu programele de divertisment, film și sport”. „Având în vedere că Strategia fiscală bugetară pentru perioada 2014-2016 prevede printre alte măsuri fiscale și reducerea treptată în următorii patru ani a TVA pe măsura îmbunătății colectării veniturilor bugetare se propune, începând cu data de 1 iulie 2015, extinderea aplicării cotei reduse de TVA de 9% pentru prestarea de servicii de retransmiterea programelor de televiziune prin rețele de comunicare electronice”, se mai spune în proiectul de OUG.

Pe de altă parte, proiectul de OUG include o serie de prevederi referitoare la tranziția de la televiziunea analogică terestră la tranziția la televiziunea digitală terestră. Aceste aspecte erau prevăzute până în prezent într-un proiect de lege inițiat tot de Ministerul pentru Societatea Informațională (MSI), care a fost avizat favorabil de CNA în ședința Consiliului din 28 aprilie.

Astfel, proiectul de OUG avizat marți de CNA preia mare parte din prevederile din acest proiect de lege, care stabilește că emisia terestră a serviciilor publice și private de televiziune în sistem analogic poate continua, temporar, până pe 31 decembrie 2016.

Potrivit proiectului, „emisia pe cale radio terestră a serviciilor publice și private de televiziune în sistem analogic, în banda de frecvențe radio 174-230 MHz, poate continua, cu caracter temporar, până la data de 31 decembrie 2016, în baza unui acord tehnic eliberat de Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații, cu respectarea următoarelor condiții cumulative: nu produce interferențe stațiilor de radiocomunicații ce utilizează spectrul radio, în conformitate cu angajamentele internaționale la care România este parte; nu beneficiază de protecție radio din partea stațiilor de radiocomunicații ce utilizează spectrul radio, în conformitate cu angajamentele internaționale la care România este parte; frecvențele radio să fie asignate, la data intrării în vigoare a prezentei legi, pentru furnizarea pe cale radio terestră a serviciilor publice și private de televiziune în sistem analogic”.

În cazul apariției unor interferențe, având în vedere continuarea emisiei, reclamate de administrațiile de comunicații ale statelor vecine, titularul acordului tehnic va lua imediat toate măsurile necesare pentru eliminarea emisiei radio ce a produs interferența.

Titularul acordului eliberat de ANCOM nu are obligația de a plăti tariful de utilizare a spectrului, până la 31 decembrie 2016.

Aceste prevederi ale OUG au fost elaborate în contextul în care, pe 17 iunie 2015, trebuie oprită transmisia analogică în România, conform Strategiei Naționale aprobate de Guvernul României prin Hotărârea de Guvern 403/2013.