Reacția de „mare satisfacție” a lui Miron Cozma, după ce a aflat că dosarul mineriadei din 1990 va fi redeschis

Miron Cozma a declarat, luni, corespondentului MEDIAFAX că are „marea satisfacție” că dosarul mineriadei se va redeschide și că este „chiar încântat” de acest lucru, deoarece minerii au fost „propagandă”.

„Aș vrea să spun că am marea satisfacție că, alături de alți doi domni, despre care părerea mea e că și lor trebuie să li se aprobe acel dosar – Doru Mărieș de la Asociația 21 Decembrie și Marin Stoica, victimă a bătăilor crunte de la televiziunea națională -, am reușit în 2010, să cerem anchetarea evenimentelor și, bineînțeles, redeschiderea dosarului iunie ’90, pentru că adevărații vinovați sunt încă în libertate și nu au plătit. Toate cele trei dosare au fost reunite și soluția e cea pe care o știți și sunt chiar încântat că se va relua ancheta asupra evenimentelor iunie ’90, pentru că minerii nu au fost altceva decât propagandă și nu au fost nici măcar, culmea ironiei, foarte mulți. Nu a văzut nimeni și, numai după ce eu am început demersurile pentru adevăr, s-a aflat că, de fapt, minerii nu au fost pe 13 iunie 1990 în București, atunci când au fost omorâți șase oameni. Or, minerii au venit cu un tren pus la dispoziție de Traian Băsescu, cu 15 vagoane, un altul cu șapte și altul cu patru vagoane. Deci, au fost prea puțini mineri și nu atât de mulți câți se zice că au fost. Se fac confuzii între iunie ’90 și septembrie ’91, cand minerii au venit în formă”, a declarat Miron Cozma.

Cozma și-a amintit și cum l-a „sechestrat” pe Ion Iliescu, la Cotroceni.

POLITICĂ Ambasadorul României în Austria, Emil Hurezeanu, REFUZĂ propunerea de a candida la Preşedinţie: „Nu port pălării mai mari decât îmi permite capul”

21:43

TRAGEDIE Un avion de mici dimensiuni, cu 10 persoane la bord, s-a PRĂBUȘIT peste mai multe magazine din centrul unui oraş turistic din Brazilia

21:16

„L-am sechestrat pe Iliescu și o spun cu toată responsabilitatea, la Cotroceni. Știți foarte bine că i-am cerut demisia în Parlament. Ion Iliescu, în perioada în care eu am luat cuvântul în Parlament, eu i-am cerut demisia în Parlament. El era sechestrat la Cotroceni de către mine. Daca Parlamentul lua decizia ca el să fie demis, ieșea de acolo cu cătușe”, a mai spus fostul lider al minerilor din Valea Jiului.

Întrebat dacă fostul președinte Ion Iliescu ar trebui pedepsit, Miron Cozma a spus ca acesta ar trebui condamnat pe viață.

„Este cea mai mare satisfacție a mea (că Ion Iliescu ar putea fi urmărit penal – n.r.), nu sunt ranchiunos și nu vorbesc nici dintr-un punct de vedere al unei satisfacții personale, ci pentru adevarul istoric care trebuie aflat și s-a dovedit că minerii au fost o forță nu represivă, cum s-a spus, ci o forță care a luptat în permanentață pentru drepturile lor și pentru idealurile noastre ale celorlalți. De ce nu se dă dosarul meu de la Securitate? Pai de ce să-l facă pe Miron Cozma erou? Eu, în 1977 l-am sechestrat pe Ceaușescu, cu minerii de la Lupeni și din Valea Jiului. Din punctul meu de vedere, pedeaspa lui Ion Iliescu e una singură: condamnarea pe viață, pentru că e vorba de crime împotriva umanității”, a declarat Miron Cozma.

În 26 februarie, Miron Cozma afirma, în cadrul unei dezbateri pe tema Mineriadei din iunie 1990, că nu are remușcări pentru persoanele ucise în timpul evenimentelor, întrucât el ar fi fost adus cu forța la București.

Instanța supremă a confirmat, luni, decizia procurorilor Parchetului ICCJ de redeschidere a urmăririi penale în dosarul mineriadei din 13-15 iunie 1990, în anchetă fiind vizate circumstanțele în care au fost rănite mai multe persoane, în timpul evenimentelor care au avut loc la București.

Judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) au constatat, luni, că soluția Parchetului de pe lângă instanța supremă, de redeschidere a dosarului mineriadei, este legală și temeinică.

Decizia ICCJ este definitivă, dosarul urmând să fie repartizat unui procuror care va emite, în baza probelor strânse, o rezoluție. Acest procuror urmează să stabilească dacă se impune fie trimitere în judecată a celor implicați în dosar, fie clasarea cazului.

În 5 februarie, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a infirmat rezoluțiile de neîncepere a urmăririi penale în cazul evenimentelor din iunie 1990.

Parchetul instanței supreme arăta, într-un comunicat de presă remis MEDIAFAX, că procurorul general al României, Tiberiu Nițu, a dispus infirmarea a trei rezoluții de neîncepere a urmăririi penale din anul 2009, care au legătură cu Mineriada din 1990, precum și redeschiderea urmăririi penale în acest caz.

Cercetările în cazul Mineriadei din 13 – 15 iunie 1990 vor fi, astfel, reluate după 25 de ani de la evenimente, perioadă în care au fost emise mai multe decizii de neîncepere a urmării penale, unele victime ajungând să fie despăgubite la CEDO în absența unei hotărâri judecătorești în țară.

Referitor la redeschiderea dosarului mineriadei, fostul șef de stat, Ion Iliescu, a declarat, în 5 februarie, pentru MEDIAFAX, că oricine este liber să analizeze și să comenteze evenimentele de atunci și că nu este nicio problemă dacă cei interesați sau istoricii se ocupă și de acele momente.

Întrebat dacă el crede că redeschiderea acestui dosar îl vizează în vreun fel sau îl va afecta, Iliescu a răspuns: „De ce? Nu. Am fost contemporan cu evenimentele și am avut niște răspunderi, dar asta (redeschiderea dosarului, n.r.) e cu totul altceva”.

Fostul președinte a arătat că în 13-15 iunie 1990 au fost „niște fenomene și niște manifestări” pe care le-a trăit și care au constituit „factori perturbatori ai vieții sociale, începând cu organizarea societății românești”.

Procurorii Secției Parchetelor Militare au stabilit că în urma evenimentelor au rezultat un număr de aproximativ 1.300 de persoane care au suferit vătămări și în jur de 100 de persoane au decedat.

În 17 septembrie 2014, România a fost obligată să continue investigațiile în dosarul mineriadei, în urma unei decizii a Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO). Această instanță sublinia, la acel moment, obligația statului român de a face dreptate victimelor crimelor împotriva umanității, indiferent de timpul scurs de la săvârșirea acestora.

Marea Cameră a CEDO a constat că România a încălcat articolele 2, 3 și 6 din Convenția europeană a drepturilor omului, după ce reclamanții Anca Mocanu, Marin Stoica și Asociația 21 Decembrie 1989 s-au plâns de ineficiența cercetărilor interne cu privire la evenimentele din 13-15 iunie 1990.