Finlanda devine cel de-al 31-lea membru al alianței de securitate NATO / Reacția FURIOASĂ a Rusiei: „Vom adopta contramăsuri”

Rusia nu trece cu vederea aderarea Finlandei la NATO, ceea ce reprezintă o nouă escaladare a relațiilor cu Alianța Nord-Atlantică, a declarat marți purtătorul de cuvânt al Kremlinului. Dimitri Peskov a promis „contramăsuri” și a calificat extinderea Alianței Nord-Atlantice drept o „amenințare la securitatea Rusiei”.

Finlanda a fost numită, în mod oficial, cel de-al 31-lea membru al NATO. Steagul său va fi ridicat în curând la sediul alianței.

Aderarea Finlandei reprezintă un eșec pentru Vladimir Putin, care s-a plâns în mod repetat de extinderea NATO înainte de invazia sa în Ucraina.

În prezent, lungimea frontierei Rusiei cu statele membre NATO s-a dublat.

„Ne constrânge să adoptăm contramăsuri pentru a ne asigura securitatea”

Dimitri Peskov a promis „contramăsuri” și a calificat extinderea Alianței Nord-Atlantice drept o „amenințare la securitatea Rusiei”.

„Este o nouă agravare a situaţiei. Extinderea NATO este o amenințare la securitatea noastră şi la interesele naţionale. Exact aşa o vedem noi!”, a declarat presei purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov.

„Ne constrânge să adoptăm contramăsuri pentru a ne asigura securitatea”, a continuat el, adăugând că Moscova va acţiona în funcţie de modul în care NATO va „exploata teritoriul finlandez” şi dacă îşi va desfăşura infrastructura în apropierea frontierei ruse.

„Vom urmări atent ce se petrece în Finlanda, modul în care aceasta ne ameninţă. Măsurile vor fi luate în funcţie de aceasta. Armata noastră va reacţiona în timp util”, a afirmat Peskov, indicând că vor fi măsuri capabile să asigure securitatea Rusiei la nivel „tactic şi strategic”.

Referitor la natura acestor măsuri, Peskov s-a limitat să spună că „vor fi cele considerate necesare” de Moscova.

După trei decenii de nealiniere militară, Finlanda s-a alăturat marţi oficial NATO, o cotitură strategică provocată de ofensiva Moscovei împotriva Ucrainei.

Aderarea Finlandei permite NATO să-şi dubleze lungimea frontierei pe care o împart membrii săi cu Rusia, ceea ce Moscova consideră foarte defavorabil ei.

Alianţa Nord-Atlantică, condusă de SUA, este de fapt considerată de Moscova una din principalele ameninţări la adresa securităţii sale.

Voinţa afişată de Kiev de a se alătura NATO a fost de altfel unul din motivele invocate de Rusia pentru a-şi justifica ofensiva împotriva Ucrainei.

„Noi nu am avut nicio dispută cu Finlanda”

Decizia Finlandei, după decenii de neutralitate, reprezintă deci un regres pentru Moscova.

Cazul Finlandei diferă mult de aspiraţiile Ucrainei de a adera la blocul euro-atlantic, a afirmat totodată Peskov, potrivit Agerpres.ro.

„Situaţia cu Finlanda este radical diferită de cea cu Ucraina”, a reiterat el.

„Finlanda nu a devenit niciodată anti-Rusia şi noi nu am avut nicio dispută cu ea”, a afirmat Peskov.

Aderarea sa la NATO „nu va putea decât să afecteze natura relaţiilor noastre”, căci Alianţa „este o organizaţie neprietenoasă, ostilă în mai multe privinţe faţă de Rusia”,a adăugat el.

Ministrul-adjunct de externe al Rusiei, Aleksandr Gruşko, a declarat luni că Moscova va răspunde la aderarea Finlandei la NATO prin consolidarea potenţialului său militar la graniţa sa de vest şi nord-vest.

În acelaşi timp, Gruşko a adăugat că, „în cazul în care forţe şi mijloace ale altor ţări NATO vor fi desfăşurate în Finlanda vor fi luate „măsuri suplimentare”, pentru a se asigura securitatea militară a Rusiei.

La rândul său, ministrul rus al apărării, Serghei Şoigu, a declarat marţi că aderarea Finlandei la NATO în calitate de cel de-al 31-lea membru şi intensificarea activităţilor NATO în apropierea frontierelor Rusiei şi Belarus creează riscul unei extinderi majore a conflictului în Ucraina, potrivit EFE.

„NATO pune în aplicare un ansamblu de măsuri pentru a spori pregătirea de luptă a Forţelor armate comune, îşi intensifică antrenamentele de luptă şi activităţile de recunoaştere în apropierea frontierelor Rusiei şi Belarusului”, a declarat Şoigu în faţa conducerii forţelor armate ruse.

„Desigur, toate acestea creează riscuri de extindere semnificativă a conflictului, dar nu vor afecta rezultatul operaţiunii speciale”, a adăugat el, referindu-se la campania militara rusă în Ucraina.