Prima pagină » Știri » Reacția lui Raed Arafat, după un articol din The New York Times: România, nepregătită în fața marelui cutremur! / Ce spune șeful DSU

Reacția lui Raed Arafat, după un articol din The New York Times: România, nepregătită în fața marelui cutremur! / Ce spune șeful DSU

Reacția lui Raed Arafat, după un articol din The New York Times: România, nepregătită în fața marelui cutremur! / Ce spune șeful DSU
Raed Arafat a comentat un articol din The New York Times, în care se afirmă că țările din Balcani nu sunt pregătite să facă față unui cutremur major.

Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență cu rang de secretar de stat, a transmis: „New York Times scrie un articol foarte realist tragand un semnal de alarma despre cat de pregatite sunt tarile din Balcani pentru a face fata unui cutremur major. Analiza din articol se refera la ce s-a intamplat in Albania, dar mentioneaza si alte tari precum Romania si Bulgaria, subliniind faptul ca nimeni nu este pregatit din punctul de vedere al prevenirii si reducerii riscului in cazul in care are loc un cutremur major.

Indiferent de pregatirea pe care o realizam din punctul de vedere al dotarii serviciilor de interventie si al pregatirii populatiei, singura solutie pentru reducerea riscului si pentru prevenirea unui numar mare de decedati si raniti ramane interventia din timp asupra cladirilor cu probleme si consolidarea lor, sau chiar demolarea si reconstruirea lor, acolo unde este cazul.

Reporterul de la New York Times mentioneaza si aspectele pozitive unde Romania a reusit sa imbunatateasca calitatea constructiilor noi insa subliniaza riscul major din centrul vechi si riscul corelat cu cladirile expertizate deja si care sunt identifcate ca fiind cu potential mare de prabusire in cazul unui cutremur, numarul lor depasind 350 numai in Bucuresti.”

NYT a scris un material amplu despre cât de slab pregătite sunt țările din Balcani în fața unui eventual cutremur major.

„De la București – România, la Sofia – Bulgaria și în alte țări balcanice din sud-estul Europei, guvernele care s-au succedat nu au reușit să abordeze riscurile pe care le reprezintă imbatranirea clădirilor.

Sau au încurajat boom-urile de construire în anii 90, în timpul tranziției de la comunism la capitalism, în care standardele de siguranță adesea au trecut în plan secund, pentru a face loc câștigurilor rapide.

Mergând pe străzile Centrului Vechi din București, vizitatorii cu un ochi atent vor observa buline roșii, chiar deasupra liniei ochilor, pe sute de clădiri. Au fost puse acolo de către ingineri, pentru a fi astfel clasificate clădirile cu cel mai mare risc în caz de activitate seismică.

Doar în București, 349 de clădiri au fost încadrate în clasa cu cel mai mare risc seismic și este foarte probabil să se prăbușească la un cutremur major. Multe dintre ele sunt complexe de apartamente. Sute de alte clădiri riscă să sufere daune structurale majore”, notează realitatea.net, care citează The New York Times.

În ultimii o sută de ani, România a fost lovită de două cutremure devastatoare: unul de 7,4 grade pe scara Richter, în 1940 și altul de 7,2 grade pe scara Richter, în 4 martie 1977, soldat cu 1.578 morți și 11.000 de răniți.

Autor