REACȚIA rectorilor după ce guvernul a introdus doctoratul la fără frecvență. Fost ministru al Educației: „Lucrările de doctorat suspecte de plagiat provin de aici”

Ordonanța prin care guvernul a modificat legea educației naționale cuprinde printre cele 97 de articole modificate și unul referitor modul în care se desfășoară studiile doctorale. Astfel, la articolul 140 din legea educației se arată că se introduce o nouă prevedere: „prin excepție de la programele de studii universitare de doctorat se pot organiza și la forma de învățământ cu frecvență redusă. Cu alte cuvinte, universitățile pot decide dacă organizează doctorate la frecvență redusă”. Înainte de 2011, exista posibilitatea de a-ți face doctoratul la fără frecvență, o practică la care s-a renunțat în urmă cu trei ani. Fiecare Universitate poate decide

Rectorul UniversitățiiBabeș Bolyai: „Nu facem acest lucru de frică să nu scădem exigența”

Ioan Aurel Pop, rectorul de la Universitatea Babeș Bolyai din Cluj-Napoca, arată că universitatea pe care o conduce nu se gândește să introducă forma de doctorat cu frecvență redusă. „O universitate serioasă este o universitate care conservă ceea ce are deja. Chiar dacă există cereri din partea unor oameni respectabili pentru a-și face doctoratele la frecvență redusă, nu facem acest lucru de frică să nu scădem exigența”, a spus Ioan Aurel Pop.

Rectorul este un susținător al publicării online a tutoror lucrărilor de doctorat, așa cum a propus gândul recent. „Noi deja am cerut Ministerului Educației să publice lucrările. Suntem absolut de acord cu publicarea tuturor lucrărilor”, a mai spus rectorul Ioan Aurel Pop.

Rectorul Universității de Vest din Timișoara, Marilen Pîrtea, susține că organizarea de doctorate cu frecvență redusă constituie de fapt „o provocare care va genera efecte directe asupra calității corpului profesoral, dar mai ales asupra cercetării științifice asociate programelor doctorale de studii”. Rectorul spune că forma de doctorat la frecvență redusă există în universitățile din multe țări europene, printre care Franța și Germania, dar mai ales în SUA, însă România nu-și poate permite după atâtea scandaluri cu doctoratele să organizeze astfel de studii.

„Este cunoscut faptul că, programele de studii doctorale cu frecvență au constituit un prilej de a îmbina activitatea de cercetare științifică cu activitatea didactică a doctorandului și implicit cu implicarea acestuia în activități de predare sub directa coordonare a conducătorului de doctorat sau a coordonatorului de disciplină”, spune rectorul, care recunoaște că și el și mulți alți români care au titlul de doctor au făcut doctoratul la frecvență redusă.

„Dar atunci așa era legislația, iar doctoratul era o formă de învățământ postuniversitar, acum face parte din procesul Bologna și este al treilea ciclu de educație din învățământul universitar. Acestă măsură va încuraja universitățile să mărească numărul de locuri la doctorat și să scadă calitatea. Per ansamblu însă, nu considerăm reintroducere studiilor doctorale cu frecvență redusă, chiar dacă prin excepție, ca fiind un pas în ameliorarea calității studiilor doctorale”, a spus Marilen Pîrtea.

Rectorul Mihai Cîmpeanu: „Un director de bancă are și el dreptul la studii doctorale”

De la Iași, Vasile Ișan, rectorul Universității „Alexandru Ioan Cuza”, spune că universitățile au organizat doctorate la frecvență redusă și înainte de legea educației adoptată în 2011. „Probabil că vom organiza și noi o astfel de formă de învățământ pentru doctorat, dar vom păstra aceleași obligații de calitate. Atâta vreme cât păstrăm aceleași standarde de calitate nu cred că va scădea calitatea lucrărilor de doctorat. Mai curând îi ajutăm pe cei care deja lucrează și vor să urmeze și doctorat. Cred că forma de organizare nu este singurul factor pentru calitate, este un factor important, dar contează ce studiază doctorandul”, a spus Vasile Ișan.

O universitate care va organiza doctorat la frecvență redusă este Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București. Rectorul Mihai Cîmpeanu arată că universitatea pe care o conduce are astfel de cereri din doctorat. „Un director de bancă are și el dreptul la studii doctorale, dar pentru că timpul nu-i permite să vină zilnic la universitate poate opta pentru forma cu frecvență redusă. Există un interes pentru o astfel de formă de învățământ”, a spus Mihai Cîmpeanu.

Rectorul Universității din București, Mircea Dumitru, a spus pentru gândul că instituția pe care o conduce va lua o decizie privind organizarea doctoratelor cu frecvență redusă, săptămâna viitoare, când se va întruni consiliul de admnistrație.

Mircea Miclea: „Lucrările de doctorat de proastă calitate și acuzate de plagiat provin de la frecvență redusă”

În timp ce rectorii admit posibilitatea organizării de doctorate la frecvență redusă, foștii miniștri ai Educației arată că o astfel de măsură nu face decât să scadă calitatea tezelor.

Mircea Miclea, fostul ministru al Educației, susține că toate studiile arată că cele mai performante doctorate sunt cele în regim cu frecvență. „Altfel spus, dacă ai o vocație pentru cercetare îți dedici timp special pentru a realiza această vocație în ciclul numit ciclul de studii doctorale, conform sistemului Bologna. Probabilitatea de a frauda doctoratul sau de a avea o lucrare de calitate slabă este foarte redusă pentru că este vorba de o implicare directă a ta”, a spus Mircea Miclea. În opinia fostului ministru, doctoratele cu frecvență redusă trebuie să fie „un fenomen marginal”.

„Se recomandă ca aceste doctorate să fie doar în acele domenii în care nu există posibilitatea de a face doctorat la zi. Cine va veni la doctorate cu frecvență redusă? Vor veni oamenii cu vocație de cercetare științifică care să facă cercetare de calitate? Nu cred. Vor veni oameni care lucrează în alte domenii precum economia sau administrație, care vor să aibă un titlu în plus. Se introduce de fapt un risc major de a scădea calitatea doctoratelor, chiar dacă declarativ se poate spune că lucrările își mențin aceeași exigență”, a mai spus Mircea Miclea.

Pe de altă parte, mai arată fostul ministru, „lucrările de doctorat de proastă calitate și acuzate de plagiat provin de la frecvență redusă”.

În România există 33.000 de persoane care dețin titlul de doctor. Numărul de doctori de a crescut progresiv după Revoluție, când multe dintre universitățile de stat și particulare au organizat anual concurs pentru locurile de la doctorat.

Dacă până în 1990 existau aproximativ 1500 de români cu tilul de doctor, în prezent numărul acesta estede aproximativ 33.000, potrivit calculelor gândul.

De fapt, nicio instituție a statului nu deține numărul precis al doctorilor din România. Ministerul Educației are date doar pentru perioada 2003 – 2011, iar la Institutul Național de Statistică sunt date doar până în anul 2009, în cadrul unei cercetări realizate printr-un program PHARE.

Daniel Funeriu: „Ordonanța este un viol în grup la adresa educației naționale”

Pe lângă modificarea doctoratelor, ordonanța de urgență mai prevede și posibilitatea organizării unei a treia sesiuni de bacalaureat, după o metodologie aprobată de Ministerul Educației.

Despre această a treia sesiune de examen, rectorii spun că este un atentat la calitatea actului de educație. „Acum dacă nu aceștia absolvenți nu au luat bacalaureat îl susțin până îl iau? Important este să se organizeze în aceleași condiții ca și celelalte două sesiuni. În plus, se vor da bani pentru pregătirea acestor elevi în universități și școli, dar și în prezent acest lucru are loc dar impactul este foarte mic, iar la aceste ore de pregătire vin în principal elevii buni”, a spus Marilen Pîrtea, rectorul de la Universitatea de Vest.

Fost ministru al Educației, Daniel Funeriu, nu numai că nu este de acord cu introducerea unei a treia sesiuni de examen, dar critică întreaga ordonanță de urgență care modifică deopotrivă învățământul preuniversitar și pe cel superior.

„Ordonanța de modificare a legii educației este un viol în grup la adresa educației naționale. Vinovați principali: dr. Victor Viorel Ponta și Ecaterina Andronescu. E sinistru ca doi miniștri tineri să fie părtași la așa ceva. Din acest moment „sistemul național de educație” este o amenințare la adresa elevilor și studenților și nu un sprijin. Elevii, studenții și părinții nu se pot aștepta la nimic bun. Păcat, pentru că prin efectele legii inițiale România a crescut semnificativ la testele PISA, pentru prima oară în 22 de ani.”

Mircea Miclea susține că cea de fapt toate modificările aduse legii educației sunt de fapt un „pact anti-educație”, pentru că aduce sistemul de învățământ în starea de dinainte de 2011. „Profesorii vor da consurs la nivel național și vor fi repartizați de inspectorat, iar directorul doar va consemna. Acest lucru se întâmplă și acum, dar legea educației prevedea că școala poate organiza concurs. Oricât de prost profesor ai fi nu pățești nimi, directorul nu are niciun cuvânt de spus”, arată Mircea Miclea. Fostul ministru apreciază că una dintre prevederile ordonanței va politiza de fapt școala. „Ministrul îl numește pe inspector, inspectorul orrganizează concurs pentru director. Asta înseamnă de fapt politizarea și centralizarea excesivă a managementului școlii. Normal era ca directorul să fie numit de către consiliul de administrație, astfel încât școala să nu mai stea la mâna politicului”, a mai spus Miclea.

Pe de altă parte, Mihail Hărdău, un alt fost ministru al Educației, spune că toate schimbările la legea educației sunt o consecință a faptului că în urmă cu trei ani, legea educației nu a fost dezbătută în Parlament. „Greșelile vin din urmă. a fost un pact al educației care ar fi trebuit să se transforme într-o lege a educației, agreată de toată lumea. Numai că nu s-a întâmplat astfel și acum e reversul medaliei”, a spus Mihail Hărdău.

Ce alte modificări aduce ordonanța Legii Educației

O altă schimbarea adusă legii educației arată că absolvenții de clasa a XII-a care nu au promovat Bacalaureatul vor primi meditații instituționalizate, care pot fi organizate în licee sau instituții de învățământ superior. Pentru aceste meditații, plata profesorilor va putea fi asigurată fie din finanțarea de bază, fie din alte surse de finanțare, precum programe pe fonduri structurale accesate de MEN.

Dacă în prezent, învățământul profesional se desfășoara în clasele IX-XI, în noua ordonanță există posibilitatea prelungirii acestuia peste limita de 3 ani, dacă agentul economic organizator al programului consideră necesară această măsură.

În plus, noua modificare a legii educației prevede că învățământul postliceal poate fi organizat în școli postliceale/colegii postliceale, în cadrul liceelor cu personalitate juridică sau în cadrul instituțiilor de învățământ superior acreditate.

Programul „A doua șansă”, adresat persoanelor care nu au frecventat școala sau care au abandonat școala și au depășit limita de vârstă pentru încadrarea în învățământul obligatoriu, se extinde pe toate nivelurile de învățământ preuniversitar obligatoriu.

Noua ordonanță prevede că elevii nu vor mai fi obligați să plătească pentru eliberarea actelor de studii.

Norma didactică pentru cadrele didactice cu o vechime în învățământ de peste 25 de ani, cu gradul didactic I și cel din corpul profesorilor mentori, se poate reduce cu 2 ore, săptămânal (de la 18 la 16 ore), fără diminuarea salariului.

Anual, la nivelul unității de învățământ preuniversitar, se realizează evaluarea personalului didactic de predare și didactic auxiliar, în baza unei metodologii stabilite de MEN.

În privința învățământului superior, studenții care vor să devină profesori vor putea urma atât cursurile masteratului didactic, în paralel cu modulele I și II de Psihopedagogie.

De asemenea, ordonanța prevede mărirea numărului de locuri pentru studenții străini dacă aceștia vin după începerea anului universitar. Astfel, studenții care intră în sistemul de învățământ superior românesc, în baza unor acorduri internaționale, vor avea posibilitatea înmatriculării și după 1 octombrie (se referă la cazuri excepționale). Universitatea își va putea, astfel, suplimenta locurile cu până la 10% din capacitatea de școlarizare.

Noua lege aduce modificări și în privința modului de funcțioanare a școlilor din învățământul preuniversitar. Astfel, președintele Consiliului de Administrație va fi directorul, iar la ședințele acestui consiliu vor fi invitați reprezentanți ai sindicatelor, dar și reprezentanții elevilor dacă tematica o cere.

În privința deciziilor din Consiliul de Adminitrație, ordonanța prevede că acestea pot fi luate în prezența a jumătate plus unu din membri. Legea Educației prevedea că deciziile erau luate prin votul a două treimi din membrii Consiliului de Administrație.

VEZI AICI ORDONANȚA DE URGENȚĂ PRIN CARE SE MODIFICĂ LEGEA EDUCAȚIEI