Rechizitoriu Dosarul Revoluției: Ion Iliescu a contribuit la instaurarea unei psihoze teroriste
„Probatoriul administrat a demonstrat că, începând cu orele 18:30 ale zilei de 22 decembrie 1989 a fost declanșată la nivelul întregii țări o amplă și complexă acțiune de inducere în eroare (dezinformare și diversiune), unică în istoria națională. Consecința acestei situații a fost instaurarea la nivelul întregii populații a României a unei psihoze a terorismului. Inducerea în eroare a reprezentat principala cauză a numeroaselor pierderi de vieți omenești, vătămări fizice sau psihice, privări grave de libertate cu încălcarea regulilor generale de drept internațional și distrugerea unor bunuri de patrimoniu”, se arată în rechizitoriul dosarului Revoluției, trimis în instanță.
Anchetatorii arată că în timpul Revoluției au fost folosite cu succes toate tehnicile de dezinformare. „Demonizarea i-a privit pe Nicolae și Elena Ceaușescu, anturajul imediat al acestora, dar și acele forțe dispuse (chipurile) a-i apăra pe aceștia (cadrele DSS, în principal). Divizarea s-a făcut pe deplin resimțită prin crearea începând cu 22.12.1989 a două tabere aparent oponente. Pe de o parte, se situau poporul, Armata și CFSN, iar pe de altă parte, elementele securist-teroriste, loiale fostului președinte”, potrivit rechizitoriului.
Procurorii susțin că psihoza teroristă instaurată a influențat cvasiunanimitatea opiniei publice, aceasta fiind indusă în sfera iraționalului, consecințele acestei stări fiind deosebit de grave. Prin modul de propagare al dezinformării – TVR, Radio și presa scrisă, ținta psihozei teroriste au constituit-o civilii, se arată în rechizitoriu, dar și militarii , pe întregul teritoriu al României. În această situație, efectele dezinformării s-au regăsit în numeroase cazuri de foc fratricid, consecințele fiind survenirea de decese, răniri și distrugeri de bunuri materiale, mai arată procurorii militari.
„22 decembrie 1989, TVR, în direct, aprox. orele 19:30, Iliescu Ion, în spatele căruia s-a aflat, stând în picioare, Voiculescu Gelu Voican a afirmat : „Așa cum ați văzut, ne-am întâlnit în Comitetul Central, am comunicat cu oamenii din piață (…) În momentele în care ne constituiam, ne organizam în sediul Comitetului Central, o grupă din unitățile securității, unitate special pregătită ca să-l apere pe Ceaușescu, ascunsă undeva prin subsoluri, în niște tuneluri care comunicau între sediu și Palatul Republicii, a reușit să se refugieze și când era piața plină de lume au început să tragă asupra cetățenilor și asupra sediului central unde se aflau oameni de bine care se constituiau în această structură nouă. Este o ultimă zvârcolire a acestei fiare încolțite care lovește până și înainte de moarte (…) și care a reușit să producă noi tragedii, noi dureri, noi victime pe altarul luptei pentru eliberare națională (…) Vreau să fac apel la cei care se află în fața sediului Comitetului Central (…) încă nu a fost lichidat nucleul acesta de bezmetici, încă se trage (…) trebuie lichidat acest nucleu de sinucigași (…) În sediu se află gral Gușă și alții care vor rezolva situația (…) Apelăm la toți cetățenii ca să elibereze piața și zona din jurul palatului, ca să poată pătrunde armata (…) Nu a reușit contralovitura acestei unități de sinucigași și de teroriști.”(…)”, potrivit sursei citate.
Anchetatorii îl acuză pe fostul președinte Ion Iliescu că a contribuit direct și nemijlocit la generarea și amplificarea acestei psihoze terorist-securiste.
„Iliescu Ion îi numește pe atacatori ca fiind securiști, bezmetici, sinucigași, teroriști. Prin aceste afirmații neverificate a fost dezinformată opinia publică și s-a contribuit în mod decisiv la instaurarea psihozei securist-teroriste, dorindu-se a se demonstra că militarii fostei securități sunt ostili Revoluției (așadar poporului român și armatei române) și noii conduceri a statului. Sunt bine probate numeroasele situații de foc fratricid între cadrele MApN și cadrele DSS, survenite începând cu noaptea de 22/23.12.1989. Trebuie subliniat din nou că această afirmație a fost făcută de persoana care se bucura de autoritate totală (Iliescu Ion) și care era privită la nivelul întregii societăți ca fiind noul lider politic”, potrivit sursei citate.
Anchetatorii mai susțin că Ion Iliescu a precizat că atacul respectivilor „securiști/bezmetici/ sinucigași/teroriști” a creat noi tragedii și victime pe altarul luptei pentru libertate, ori nici această afirmație nu are acoperire în realitate, fiind la rândul ei o dezinformare ce a amplificat psihoza teroristă și a accentuat divizarea dintre cele două tabere aparent dușmane. „Primele victime prin împușcare apărute în acel perimetru al capitalei au survenit mai târziu, în cursul zilei de 22 decembrie , după ce psihoza teroristă a început să se instaleze”, se mai arată în rechizitoriu.
Procurorii arată că Ion Iliescu Ion i-a îndemnat pe revoluționarii din Piața Palatului să părăsească respectiva zonă pentru a permite venirea unor noi forțe militare care să rezolve problema generată de „securiști-teroriști”.
„Această solicitare ridică două probleme. În primul rând, în Piața Palatului existau numeroase forțe MApN complet echipate pentru a face față oricărei situații cu caracter militar, astfel încât suplimentarea efectivelor militare (pe timp de noapte!) a fost total nejustificată. În al doilea rând, Iliescu Ion a justificat schimbarea ulterioară din funcție a gl. lt. (…), inclusiv pentru că acesta ceruse ca revoluționarii să fie convinși să părăsească străzile marilor orașe, solicitare considerată de Iliescu Ion ca fiind total neavenită (…) Drept urmare, este surprinzătoare solicitarea făcută la 22 decembrie 1989 ca masele de revoluționari să părăsească zona CC. Prin această apariție televizată, în seara zilei de 22 decembrie 1989, Iliescu Ion a contribuit în mod direct și nemijlocit la generarea și amplificarea psihozei terorist-securiste , dezinformând opinia publică prin întregul său discurs. A fost, practic, o succesiune de dezinformări, în condițiile în care prin dezinformare și diversiune a fost indusă psihoza teroristă, cauză principală a multiplelor decese și răniri de persoane, după 22 decembrie 1989”, se mai arată în rechizitoriul trimis instanței.
Cercetările au relevat că în perioada Revoluției din decembrie 1989, forțele armate ale României au tras aproximativ 12.600.000 de cartușe.
Totodată, în intervalul de timp 22-25 decembrie 1989 s-au executat 52 de ieșiri cu avioanele de vânătoare, 26 de ieșiri cu elicopterele militare, aparate militare de zbor care au deschis focul cu mitralierele de bord și rachete. De la sol au fost lansate 53 de rachete antiaeriene, de diverse tipuri.
„Acest consum uriaș de muniție, într-un interval de 6 zile, denotă efectele profunde și generalizate ale psihozei teroriste ce a existat în timpul Revoluției, ca urmare a dezinformării și diversiunii. În același timp, un asemenea consum de muniție demonstrează inclusiv intenția diversionistă venită de la structura de comandă a MApN. Prin această canonadă, populația României a fost manipulată pentru a i se inocula că între cele două pretinse tabere se desfășoară un adevărat război. Există martori, foști militari, care au afirmat că un asemenea consum de muniție este mai degrabă specific unui război, purtat la scară largă, cu un inamic străin, bine determinat”, susțin procurorii.
Datele existente în dosar arată că totalul persoanelor decedate în intervalul 16-27.12.1989 a fost de 1.006, din care 153 până la 22 decembrie 1989.
După data de 22 decembrie 1989, au murit853 de persoane.
În același timp, în intervalul 16-27.12.1989, au fost rănite 2.988 de persoane, din care 890 până la 22 decembrie 1989. Din total, 2.157 au fost rănite după data de 22 decembrie 1989.
Procurorii arată că analiza acestor statistici relevă că represiunea ordonată de fostul președinte Ceaușescu Nicolae, la care au participat toate forțele interne, respectiv MI – DSS, MApN, a avut consecințe mai puțin grave decât consecințele diversiunilor și dezinformărilor existente după 22 decembrie 1989 și generalizate la nivelul întregii țări.
„Voiculescu Voican Gelu, în calitate de factor decizional al CFSN, a co-participat la toate conduitele lui Iliescu Ion, cel puțin în intervalul de timp 22-25 decembrie 1989 (data plecării sale la Târgoviște unde a participat la procesul cuplului Ceaușescu). Pe cale de consecință, toate acuzațiile formulate împotriva lui Iliescu Ion sunt valabile și în ceea ce îl privește pe Voiculescu Voican Gelu. Acesta din urmă a participat direct la dezinformările publice și astfel a contribuit în mod direct (raport de cauzalitate), alături de Iliescu Ion, la generarea și acutizarea psihozei terorist-securiste”, se mai arată în rechizitoriu.
În ceea ce-l privește pe Petre Roman, probele administrate nu au fost apte a demonstra că acesta a contribuit în mod direct la dezinformările publice cu privire la conduita așa-zișilor securiști-teroriști.
Anchetatorii arată că, în concluzie, doar în București, în preajma obiectivelor importante, civile și militare, adică pe străzile Capitalei, au desfășurat acțiuni de luptă, concomitent , 11.032 de militari, cu 166 de tancuri și 108 TAB-uri. Aceste forțe au aparținut unităților militare din București, dar și din Galați, Pitești, Buzău, Cernica, Focșani, Târgoviște, Caracal, Câmpia Turzii, Medgidia, Otopeni, Boboc, Râmnicu-Sărat, Brașov și Giurgiu.
„Analiza regulamentelor militare privind lupta cu blindatele grele, evidențiază că Armata Română nu avea la nivelul anului 1989 prevăzută posibilitatea ca tancurile proprii să fie implicate în lupta de gherilă urbană. Pe cale de consecință, nici militarii tanchiști nu erau instruiți să lupte în mediul urban împotriva unor formațiuni special pregătite pentru diversiune urbană, așa cum se acredita de la vârful de comandă al MApN că ar fi presupușii teroriști. Cu toate acestea, conducerea MApN a masat în București și în marile orașe ale țării un număr impresionant de blindate grele, fiind în deplină cunoștință de cauză asupra pericolului ce-l reprezenta un astfel de ordin”, potrivit sursei citate.
Pe 8 aprilie, procurorul general Augustin Lazăr anunța că procurorii Secției militare din Parchetul General au trimis în judecată dosarul Revoluției din decembrie 1989, în care Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu, Iosif Rus și Emil Dumitrescu au fost puși sub acuzare pentru infracțiuni contra umanității. Dosarul cauzei cuprintre 3.330 de volume, dintre care 2.030 au fost instrumentate după 13 iunie 2016.
Dosarul Revoluției din decembrie 1989 va fi judecat de Înalta Curte de Casație și Justiție, însă un prim termen încă nu a fost stabilit.