Rectorul Universității din București A DEMISIONAT din toate funcțiile pe care le ocupă la CNATDCU: Fostul ministru al Educației era un agramat lamentabil și un incult irecuperabil. Acum, situația a devenit grotescă

„Vă rog să luați notă de demisia mea din toate funcțiile pe care le ocup în cadrul Consiliului Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare (CNATDCU): membru în Consiliul General, Președinte al Comisiei de Filosofie, membru al Comisiei de Filosofie. Prezența mea în acest Consiliu ar fi total irelevantă și ar induce unui observator imparțial de bună credință falsa impresie a unui acord de fond între viziunea dumneavoastră și a mea cu privire la standardele eticii academice, în timp ce mie îmi este evident, urmărind declarațiile publice de astăzi ale domniei voastre, că aș fi pus în situația de a accepta compromisuri care sunt inacceptabile”, a transmis fostul ministru al Educației.

Acesta a explicat că respectă niște valori în care continuă„să creadă cu obstinație” și a ajuns la consluzia că decizia potrivită este aceea de a se retrage din toate funcțiile asociate Ministerului Educației.

„Atâta timp cât poziția de ministru a fost gerată de un obedient membru de partid, executant servil al poruncilor venite ‘de la centru’, deși nu m-am simțit în ordine cu mine însumi, am considerat că nu există – încă – o puternică incompatibilitate între, pe de o parte, faptul ca demnitarul cu cea mai înaltă funcție în sistemul de educație era un agramat lamentabil și un incult irecuperabil și, pe de altă parte, lucrarea mea în slujba acreditării academice în domeniul meu de expertiză, filosofia. Am considerat că e o datorie pe care o am față de comunitatea mea profesională”, a mai scris Mircea Dumitru în mesajul postat pe Facebook.

Rectorul Universității din București susține, însă, că acum lucrurile au luat o întorsătură grotescă, pentru că portofoliul Educației a ajuns să fie preluat de un om care„suferă dramatice episoade de luptă infantilă cu gramatica de bază a limbii române și ar trebui, mai degrabă, să ‘pună mâna’ pe o carte elementară de sintaxă și de semantică a frazei, decât să gestioneze o reponsabilitate uriașă pentru copiii și viitorul acestei țări”.

Dumitru a conchis că, în asemenea situație, prezența lui în consilii ale ministerului ar dăuna propriei sale sănătăți sufletești, afirmând și că, la cum arată lucrurile,„nu mai este contemporan cu timpul vieții” sale.

45 de rectori au semnat o scrisoare de susținere față de Valentin Popa, noul ministru al Educației

Președintele Consiliului Național al Rectorilor, Sorin Cîmpeanu, a declarat, duminică, pentru MEDIAFAX, că sunt 45 de rectori din țară care au semnat o scrisoare deschisă pentru susținerea lui Valentin Popa în funcția de ministru al Educației.

Potrivit președintelui Consiliului Național al Rectorilor, Sorin Cîmpeanu, scrisoarea prin care Valentin Popa este susținut să devină ministru al Educației a fost semnată de 45 de rectori din țară.

Semnatarii își exprimă, în scrisoarea deschisă, argumentele pentru care consideră că rectorul Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava ar fi cel mai potrivit pentru funcția de ministru al Educației, invocând „competența academică și managerială, verticalitatea și implicarea profesională și personală”.

„Susținem propunerea de nominalizare a domnului rector Valentin Popa ca ministru al Educației Naționale. Cu o experiență de peste 25 de ani în educație, domnul profesor Valentin Popa a parcurs toate etapele carierei academice, afirmându-se ca un cadru didactic și cercetător de prestigiu în domeniul său de activitate. Activitatea managerială a domniei sale debutat în anul 2004, fiind încununată prin alegerea ca rector al Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava, dar și ca președinte al Consorțiului „Academica Plus”, care reunește 11 universități din România. Cu o personalitate dinamică, de luptător, alături de întreaga comunitate academică, domnul rector Popa a reușit transformarea Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava în ceea ce este astăzi: un număr dublu de studenți, de patru ori mai multe programe de studii, o creștere majoră a fondurilor obținute din activitatea de cercetare și extinderea într-un ritm alert a infrastructurii universitare „, se arată în document.

Potrivit rectorilor, din ce în ce mai multe cadre didactice „de o valoare incontestabilă” au ales să fie titulare la Suceava, inclusiv din rândurile diasporei științifice românești, „regăsind aici un climat potrivit pentru performanță în dezvoltarea profesională”.

„Prin punctele de vedere exprimate în cadrul reuniunilor Consiliului Național al Rectorilor, prin luările publice de poziție, domnul rector Valentin Popa a adus contribuții în toate momentele cheie de schimbare în domeniul învățământului superior, susținând excelența și calitatea în educație, dar și accesul echitabil la resurse. S-a dovedit astfel un bun cunoscător al sistemului, extrem de pragmatic și implicat, care stăpânește mecanismele de funcționare și finanțare universitară, cu viziune strategică, ancorată în tendințele la nivel european și global, toate acestea dublate de disponibilitate pentru dialog și cooperare”, mai spun rectorii care au semnat scrisoarea deschisă.

Universitarii mai scriu că rectorul Valentin Popa s-a implicat în dezvoltarea legăturii între educația preuniversitară și cea universitară, inclusiv prin susținerea unor evenimente de anvergură cum ar fi Olimpiada Internațională de Astronomie și Astrofizică, organizată la Suceava în anul 2014.

„Sub conducerea domniei sale, Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava a dezvoltat Lectoratul de limba română de la Cernăuți, punct de reper pentru păstrarea identității lingvistice și culturale a etnicilor romani din Ucraina, de o deosebită importanță în contextul politic actual. Rectorul Valentin Popa este de asemenea președinte al Consorțiului universităților din Moldova – România – Ucraina. Susținem astfel numirea domnului rector Valentin Popa în funcția de ministru al Educației, competența academică și managerială, verticalitatea și implicarea profesională și personală fiind argumentele care trebuie să stea la baza unei astfel de decizii”, mai scriu rectorii în scrisoarea deschisă.

Printre semnatarii acestei scrisori se află Ioan Vasile Abrudan, rectorul Universității „Transilvania”, Leonard Azamfirei, rectorul Universității de Medicină și Farmacie Târgu Mureș, Smaranda Angheni, rectorul Universității „Titu Maiorescu”, Cătălin-Mihai Bălescu, rectorul Universității de Artă din București, Andrade-Ionuț Bichescu, rectorul Universității „Eftimie Murgu” din Reșița, Coralia-Adina Cotoraci, rectorul Universității „Vasile Goldiș” din Arad, Iulian Gabriel Bîrsan, rectorul Universității „Dunărea de Jos” din Galați, Sorin-Ion Crișan, de la Universitatea de Arte din Târgu Mureș, Ioan Bondrea, rectorul Universității „Lucian Blaga” din Sibiu, Călin Enăchescu, rectorul Universității „Petru Maior” din Târgu Mureș, Valer-Daniel Breaz, rectorul Universității „1 Decembrie 1918″ din Alba Iulia, Ovidiu Folcuț, rectorul Universității Româno-Americană din București, Constantin Bungău, rectorul Universității din Oradea, Nicolae Istudor, rectorul Academiei de Studii Economice din București, Dan Cașcaval, rectorul Universității Tehnice „Gheorghe Asachi” din Iași, Alexandru Irimie, rectorul Universității de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj Napoca, Cornel Cătoi, rectorul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj-Napoca, Ramona Ilie, rectorul Universității „Aurel Vlaicu” din Arad, Dumitru Chirleșan, rectorul Universității din Pitești, Nicolae Mandea, rectorul Universității Naționale de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale” București, Sorin Mihai Cîmpeanu, rectorul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară din București, Marian Moiceanu, rectorul Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” din București, Pascu-Mihai Coloja, rectorul Universității Petrol – Gaze din Ploiești, Radu-Marcel Moraru, rectorul Universității de Arte și Design din Cluj Napoca, Mihnea Cosmin Costoiu, rectorul Universității Politehnica din București, Diana Asinefta Moș, rectorul Universității Naționale de Muzică din București, Călin-Dinu Oroș, rectorul Universității „Valahia” din Târgoviște, Viorel Scripcariu, rectorul Universității de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași, Cornel Panait, rectorul Universității Maritime din Constanța, Ioanel Sinescu, rectorul Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București, Florin Pelin, rectorul Universității Naționale de Educație Fizică și Sport din București, Atena-Elena Simionescu, rectorul Universității de Arte „George Ionescu” din Iași, Ioan Aurel Pop, rectorul Universității „Babeș Bolyai” din Cluj Napoca, Cezar Ionuț Spîna, rectorul Universității din Craiova, Cosmin Alin Popescu, rectorul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului din Timișoara, Vasile Țopa, rectorul Universității Tehnice din Cluj-Napoca, Ovidiu Puiu, rectorul Universității „Constantin Brâncoveanu” din Pitești, Radu Sorin Văcăreanu, rectorul Universității Tehnice de Construcții din București, Corneliu-Andy Pușcă, rectorul Universității „Danubius” din Galați, Vasile Vîntu, rectorul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad” Iași, Sorin Mihai Radu, rectorul Universității din Petroșani, Vasile Jucan, rectorul Academiei de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj Napoca, Ion Rogoveanu, rectorul Universității de Medicină și Farmacie din Craiova, Sorin Rugină, rectorul Universității „Ovidius” din Constanța, Carol Schnakovszky, rectorul Universității „Vasile Alecsandri” din Bacău.