Redeschiderea urmăririi penale în dosarele privind moartea lui Gheorghe Ursu, confirmată de instanță

„În noul cadru procesual, cercetările vor continua pentru a lămuri, sub toate aspectele, împrejurările în care au fost comise faptele ce pot constitui infracțiuni contra păcii și omenirii, incriminate în noul Cod penal ca infracțiuni contra umanității, precum și pentru a identifica toate persoanele responsabile de comiterea acestora”, se arată într-un comunicat remis MEDIAFAX de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PICCJ).

Fiul lui Gheorghe Ursu, Andrei Ursu, a anunțat, în 7 noiembrie, că a întrerupt greva foamei după 17 zile, pentru că a obținut redeschiderea dosarele penale incluse în „Procesul Comunismului”, printr-o ordonanță a procurorului general ce infirmă toate deciziile de neîncepere a urmăririi penale date până acum în aceste cauze.

Andrei Ursu a mai spus că în dosarul tatălui său procurorii pe masa cărora a ajuns acest caz nu au luat în discuție mai multe probe.

Fiul disidentului Gheorge Ursu a intrat, în 21 octombrie, în greva foamei, în semn de protest față de faptul că dosarul privind moartea tatălui său nu este redeschis, iar ofițerul de la Securitate care a coordonat ancheta ce l-a vizat pe acesta nu este pus sub acuzare, el arătând că a încercat să vorbească, în mai multe rânduri, cu ministrul Justiției, Robert Cazanciuc, însă acesta nu l-a primit, ci a acceptat să vorbească cu el doar după ce a intrat în greva foamei.

Până acum, pentru moartea lui Gherorghe Ursu său au fost condamnate trei persoane: Marian Clită, fost coleg de celulă a lui Gheorghe Ursu, Tudor Stănică, fost șef al Direcției Cercetări Penale, și Mihail Creangă, fost șef al Arestului Miliției Capitalei.

Pentru trimiterea în fața justiției lui Marian Pârvulescu, maior de Securitate care a coordonat ancheta în cazul disidentului Gheorghe Ursu, procurorul-șef al Parchetelor Militare de la acea vreme, Dan Voinea, a disjuns cauza.

Înainte însă ca Pârvulescu să fie trimis în judecată, Voinea a fost înlocuit de generalul magistrat Ion Vasilache, pe care Ursu îl acuză că „a mușamalizat dosarul”.

Parchetul Tribunalului București a dispus, printr-o rezoluție din 21 ianuarie 2013, neînceperea urmăririi penale a fostului ofițer de securitate Marin Pârvulescu. Soluția a fost contestată de fiul lui Gheorghe Ursu la Tribunalul Militar București, care în 16 octombrie 2013 a respins definitiv cererea de judecare a fostului ofițer de securitate.

Judecătorul Tribunalului Militar București a susținut, în motivarea deciziei, că Gheorghe Ursu nu a fost cu adevărat un disident politic, opoziția sa la regim fiind „nesemnificativă”. Mai mult, în motivare s-a afirmat că Ursu a fost chiar „un privilegiat” al regimului: și-a făcut concediile în străinătate, „neexistând practic țară din Europa nevizitată de acesta”, nu a fost dat afară de la serviciu, iar fiul său era stabilit în SUA. Judecătorul nu a precizat sursa acestor informații despre Ursu și nici sursa aprecierilor sale despre practicile regimului comunist.

Gheorghe Ursu a murit în arestul Miliției Capitalei, în 1985, fiind bătut sistematic de anchetatori și de colegii de arest, tocmiți de organele de anchetă. La 1 iulie 2014, el ar fi împlinit 88 de ani.

Procurorii au respins sistematic, în ultimii ani, plângerile penale ale fiului lui Ursu, motivând fie că infracțiunea nu există, fie că fapta – omor calificat sau crime împotriva umanității – s-a prescris.

Andrei Ursu a prezentat declarațiile date de colegii de celulă ai tatălui său, mărturii ale paznicilor celulei în care a fost închis Gheorghe Ursu, acte medicale de la Jilava ale acestuia, precum și declarațiile mai multor medici de la Jilava printre care și medicul care l-a operat pe Gheorghe Ursu din care rezultă „foarte clar” că leziunile care au provocat moartea lui Gheorghe Ursu au fost făcute în timpul interogatoriului luat de maiorul de securitate Marin Pârvulescu.