REFERENDUM 2019. Câte buletine de vot primesc românii la urne. Cele două întrebări care vor fi incluse pe buletinele de vot / Pragul la vot pentru a fi validat

REFERENDUM 2019. AEP: Numărul total de alegători cu drept de vot este de 18.968.840

Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a transmis că numărul total de alegători cu drept de vot este de 18.968.840 de persoane, iar 700.843 de români cu drept de vot au domiciliul sau reședința în străinătate, fiind posesori de pașaport CRDS.

Datele furnizate de AEP:

– numărul total de alegători înscriși în Registrul Electoral este de 18.987.675 de persoane (din care 18.835 au drepturile de vot radiate la data 26.05.2019)

-din totalul de alegători înscriși în Registrul electoral, exceptându-i pe cei cu drepturile de vot radiate, un număr de 700.843 de cetățeni români cu drept de vot au domiciliul sau reședința în străinătate și sunt posesori de pașaport CRDS.

-Numărul total de alegători români înscriși în listele electorale permanente, persoane care au domiciliul sau reședința în România, este 18.267.997 de persoane.

Situația privind cetățenii cu drept de vot la alegerea membrilor din România în Parlamentul European:

„În urma comunicărilor primite din partea instituțiilor cu atribuții similare ale statelor membre UE privind cetățenii români care s-au înscris pe listele de votare ale acestor state, au fost identificate în Registrul Electoral 454 de persoane. Dintre acestea, 379 se aflau pe listele electorale permanente, având domiciliul sau reședința în țară și au fost radiate de pe listele aferente scrutinului europarlamentar, iar 75 se regăsesc în evidența cetățenilor români cu domiciliul sau reședința în străinătate. Toate cele 454 de persoane vor apărea în evidența dedicată din Sistemul de monitorizare a prezenței la vot și prevenire a votului ilegal (SIMPV) pentru alegerile europarlamentare și au fost transmise către Biroul electoral nr. 48 pentru secțiile de votare din străinătate”, potrivit comunicatului de presă.

AEP menționează că în listele electorale speciale s-au înscris 114 cetățeni comunitari care și-au exprimat dorința de a vota pentru reprezentanții din România în Parlamentul European.

După efectuarea tuturor actualizărilor, listele electorale pentru alegerile europarlamentare se prezintă astfel:

– Numărul total al alegătorilor înscriși în listele electorale permanente (LEP) este de 18.267.618 persoane;

– Numărul total al alegătorilor înscriși în listele electorale speciale (LES) este 114 persoane.

Numărul total de cetățeni români cu domiciliul sau reședința în străinătate cu drept de vot la acest scrutin este de 700.768 de persoane.

Situația privind cetățenii cu drept de vot la Referendumul național:

„La generarea listelor electorale permanente pentru referendumul național consultativ convocat de președintele României, nu au fost radiați din liste cei 379 de cetățeni români care s-au înscris pe listele de votare ale altor state a vota reprezentanții acestora în Parlamentul European. Precizăm, de asemenea, că nu există posibilitatea ca un cetățean comunitar să voteze la acest scrutin. Prin urmare, pentru referendumul național, numărul total al alegătorilor înscriși în listele electorale permanente (LEP) este 18.267.997 de persoane. Pe lângă aceștia, în Registrul Electoral mai figurează 700.843 cetățeni români cu domiciliul în străinătate care au drept de vot la acest scrutin”, mai arată AEP.

REFERENDUM 2019. Cum se votează

– Secțiile de votare sunt deschise între orele 7:00 și 21:00. La ora 21:00 mai pot vota doar alegătorii care se află în sala unde se votează. În străinătate se votează în 7 și 21 ora locală.

Dacă sunteți omis din lista permanentă, veți fi înscris pe o listă suplimentară. Bucureștenii trebuie să voteze la secția unde sunt arondați, ei neputând vota pe listă suplimentară în alt sector. Ambele voturi (pentru europarlamentare și referendum) vor fi date în aceleași secții de votare.

– Veți prezenta actul de identitate operatorului de calculator al secției de votare. După scanarea actului de identitatea și validarea alegătorului, acesta se va deplasa înspre membrii biroului electoral. Dacă nu se încadrează în condițiile legale, președintele biroului electoral al secției de votare ia o decizie în acest sens. Aveți opțiunea de a vota doar la europarlamentare sau la referendum. Dacă nu doriți să votați la referendum, membrii biroului electoral al secției de votare vor trage o linie în dreptul spațiului pentru semnătură pentru referendum. După semnarea sau înscrierea și semnarea pe lista electorală suplimentară veți primi trei buletine de vot, unul pentru europarlamentare și două pentru referendum (câte un buletin pentru fiecare întrebare de la referendum), potrivit roaep.ro.

– Pe 26 mai românii votează reprezentanții în Parlamentul European. România are alocat un număr de 32 de reprezentanți, care sunt aleși în sistem proporțional, pe liste închise; există o singură circumscripție. Cu alte cuvinte, fiecare partid primește mandate direct proporțional cu numărul de voturi obținute. Mandatul unui europarlamentar este de 5 ani.

REFERENDUM 2019. De asemenea, pe 26 mai o să aibă loc și un referendum pe teme legate de justiție, convocat de președintele Klaus Iohannis.

REFERENDUM 2019. Cele două întrebări care vor fi incluse pe buletinele de vot

1. „Sunteți de acord cu interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție?”
2. „Sunteți de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare și cu extinderea dreptului de a ataca ordonanțele direct la Curtea Constituțională?”

REFERENDUM 2019. Înainte de a intra în cabina de vot, asigurați-vă că pe spatele buletinului de vot este aplicată ștampila de control a secției de votare. Dacă aceasta lipsește, votul va fi declarat nul! Aplicați ștampila cu mențiunea „VOTAT” pe patrulaterul care corespunde partidului sau candidatului independent dorit, respectiv opțiunii de la referendum. Îndoiți buletinul, astfel încât pagina goală care poartă ștampila de control a secției de votare să rămână în afară, și introduceți-l apoi în urnă corespunzătorare (vor fi folosite urne diferite pentru alegeri și referendum) astfel încât să nu se deschidă; îndoirea greșită a buletinului de vot nu atrage nulitatea votului, dacă secretul votului este asigurat. Dacă greșiți aplicarea ștampilei, puteți cere un nou buletin de vot, dacă nu a fost introdus în urnă. Primul va fi anulat.

– Restituiți ștampila și primiți înapoi actul de identitate, pe care trebuie să fie aplicată ștampila cu mențiunea „VOTAT” (buletine) sau un timbru autocolant (cărțile de identitate). Se va aplica un singur autocolant, indiferent dacă votați doar la referendum sau la europarlamentare.

– Alegătorii care nu se pot deplasa la secția de votare din cauză de boală sau invaliditate pot solicita urna specială (mobilă) de la secția de votare cea mai apropiată de locul în care se află în ziua alegerilor printr-o cerere scrisă însoțită de documente justificative. Cererea se face cel târziu în preziua alegerilor. În ziua alegerilor, o echipă formată din doi membri ai biroului electoral se va deplasa la locul unde se află alegătorul, cu urna specială și materialele necesare votării. Fiecare secție de votare are o singură urnă specială, care trebuie să fie la ora 21:00 înapoi la secția de votare.

REFERENDUM 2019. Ce trebuie să știi despre votul de pe 26 mai

REFERENDUM 2019. În secțiile de votare veți primi trei buletine de vot, unul pentru europarlamentare și două pentru referendum (câte un buletin pentru fiecare întrebare de la referendum). Dacă nu doriți să votați la referendum, membrii biroului electoral vor trage o linie în dreptul spațiului pentru semnătură de pe listele permanente.

Aplicați ștampila cu mențiunea „VOTAT” pe patrulaterul care corespunde partidului sau candidatului independent dorit, respectiv opțiunii de la referendum.

Ministrul Carmen Dan a spus, joi, la ședința comisiei tehnice pentru organizarea alegerilor, că vor fi organizate aproape 19.000 de secții de votare și că, pentru a fi asigurată corectitudinea, va fi utilizat Sistemul de monitorizare a prezenței și de prevenire a votului multiplu.

„Conform legii, pentru alegerile europarlamentare, dar și pentru referendum, cetățenii votează în aceelași secții de votare, în același interval de timp, respectiv 7-21, cu aceleași ștampile, cu mențiunea „Votat”, dar pe buletine de vot separate: unul pentru alegerile europarlamentare și două pentru referendum – câte un buletin pentru fiecare întrebare. Ministerul Afacerilor Interne a monitorizat săptămânal respectarea calendarului electoral, constatând astfel că până în acest moment toate instituțiile implicate în organizare au realizat acțiunile din programul calendaristic la termen”, a spus ministrul de Interne, în cadrul ședinței Comisiei Tehnice Centrale pentru coordonarea activităților de organizare a alegerilor.

Potrivit lui Carmen Dan, la nivel național, pentru data de 26 mai se organizează un număr de 18.730 de secții de votare și au fost deja realizate materialele necesare: buletinele de vot pentru alegerile europarlamentare, buletinele de vot pentru fiecare dintre cele două întrebări pentru referendum, timbrele autocolante, ștampilele cu mențiunea Votat.

„În perioada 17-19 mai 2019, aceste materiale au fost predate către instituțiile prefectului, urmând ca vineri să fie preluate de către primari, iar sâmbătă să ajungă în secțiile de votare. Tot sâmbătă, membrii birourilor electorale secțiilor de votare vor primi cererile de votare, prin intermediul urnei speciale. (…) Pe 26 mai pot vota cetățenii români care au 18 ani împliniți, inclusiv cei care împlinesc această vârstă în ziua alegerii. Pentru alegerile europarlamentare au drept de vot și cetățenii comunitari, adică cei din alt stat membru al UE, care s-au înscris în listele speciale. Aceștia, însă, nu pot vota pentru referendumul național”, mai arată ministrul.

Potrivit sursei citate, alegătorii votează la secțiile de votare la care sunt arondați cu domiciliul sau reședința, conform listelor electorale permanente. Cetățenii care, în ziua alegerilor, se află într-o altă localitate decât cea de domiciliu pot să voteze în localitatea în care se află la orice secție de votare, urmând a fi înscriși în lista suplimentară.

„Pentru a veni în sprijinul cetățenilor care doresc să voteze, dar nu dețin carte de identitate valabilă, Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date, cu sediul în București și serviciile publice comunitare pentru evidența persoanelor din Capitală și din județe vor avea program și în zilele de 25 și 26 mai, conform programului stabilit la nivel local. Pentru asigurarea corectitudinii alegerilor, se va utiliza Sistemul de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului multiplu”, a mai spus Carmen Dan.

REFERENDUM 2019. Președintele Klaus Iohannis a anunțat pe 28 martie 2019 că va convoca un referendum pe probleme din justiție în data de 26 mai, odată cu alegerile europarlamentare, motivând că „așa nu se mai poate”.

„Este cert. Voi convoca un referendum pentru data de 26 mai, fiindcă așa nu se mai poate. PSD continuă asaltul la adresa justiției, declanșat încă de când a preluat guvernarea. De data aceasta pesediștii vor să dea OUG prin care să modifice codurile penale”, a declarat Klaus Iohannis.

Decizia vine ca urmare a discuțiilor pe care șeful statului le-a avut cu societatea civilă pe această temă.

„Golăneala PSD a depășit orice limită. Nu e nici în spiritul Constituției, nu servește nici echilibrului democratic în stat ca Guvernl să apeleze la OUG”, a mai spus președintele.

REFERENDUM 2019. Care este pragul la vot pentru a fi validat

REFERENDUM 2019. Pe data de 26 mai, românii vor vota la alegerile parlamentare și la referendumul consultativ pe tema justiției, convocat în luna martie de președintele Klaus Iohannis. Pentru a fi considerat valid, referendumul trebuie să treacă de pragul de prezență de 30%.

REFERENDUM 2019. Pragul pentru validare

Potrivit legii, referendumul trebuie să depășească un singur prag:

Referendumul este valabil dacă la acesta participă cel puțin 30% din numărul persoanelor înscrise în Registrul electoral la data votării.

REFERENDUM 2019. Guvernul a adoptat, la începutul lunii mai, ordonața de urgență pe referendum, fiind publicată și în monitorul oficial.  Din ordonanță au dispărut modificările legate de cvorumul de prezență. Astfel, prevederile Legii în vigoare rămân valabile, respectiv referendumul va fi valabil dacă la acesta participă cel puțin 30% din numărul persoanelor înscrise pe listele electorale permanente, și nu în Registrul electoral așa cum prevedea propunerea AEP.

În Legea 3/2000 privind organizarea referendumului care este în vigoare sunt precizate următoarele: „Articolul 5 (2) Referendumul este valabil dacă la acesta participă cel puțin 30% din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente. (3) Rezultatul referendumului este validat dacă opțiunile valabil exprimate reprezintă cel puțin 25% din cei înscriși pe listele electorale permanente”.

AEP publicase pe site, miercuri, o variantă actualizată a ordonanței de urgență, în care era eliminat articolul care obliga autoritățile publice de a nu se pronunța în campania pentru referendum sau pentru alegerile electorale în favoarea sau defavoarea subiectului. Totodată actul normativ al AEP propunea ca referendumul să fie valabil dacă la acesta participă cel puțin 30% din numărul persoanelor înscrise în Registrul electoral la data votării. De asemenea, o altă schimbare viza: „Rezultatul referendumului este validat dacă opțiunile valabil exprimate reprezintă cel puțin 25% din cei înscriși în Registrul electoral la data votării”.

REFERENDUM 2019. Care sunt întrebările de pe buletinele de vot

Referendumul din 2019 pe justiție va avea loc pe 26 mai, odată cu alegerile europarlamentare.

Pe 25 aprilie, președintele Klaus Iohannis a semnat decretul de organizare a referendumului.

Întrebările care vor fi puse românilor sunt: „1. „Sunteți de acord cu interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție?” 2. „Sunteți de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare și cu extinderea dreptului de a ataca ordonanțele direct la Curtea Constituțională?”.

Totodată, pe 26 mai, românii vor putea alege și europarlamentarii care vor reprezenta țara noastră la Bruxelles.

Lista partidelor care candidează la alegerile parlamentare 2019:

Partidul Social-Democrat (PSD)

Partidul Național Liberal (PNL)

Alianța 2020 USR-Plus

Partidul Alianța Liberalilor și Democraților (ALDE)

Partidul Mișcarea Populară (PMP)

Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR)

Uniunea Națională pentru Progresul României (UNPR)

Partidul România Unită (PRU)

PRODEMO

Partidul Social Democrat Independent (PSDI)

Partidul Blocul Unității Naționale (BUN)

Partidul Socialist Român (PSR)

Candidați independenți: Gregoriana Carmen Tudoran, George-Nicolae Simion, Peter Costea