Regele Mihai, din exil înapoi în țară. Cum a încercat fostul suveran să salveze monarhia în România

Regele Mihai I al României a urcat pe tron prima oară după moartea bunicului său Ferdinand și după renunțarea la tron a lui Carol al II-lea, căsătorindu-se în 1948 cu Regina Ana a României cu care are și cinci fiice.

Născut pe 25 octombrie 1921, a fost suveran al României între 20 iulie 1927 și 8 iunie 1930, precum și între 6 septembrie 1940 – 30 decembrie 1947. Singurul șef de stat în viață din perioada celui de-al doilea Război Mondial, a devenit pentru prima dată rege după moartea bunicului său, Ferdinand, și în urma renunțarii la tron a lui Carol al II-lea (decembrie 1925). A fost detronat de tatăl său, după doar trei ani; a reprimit coroana un deceniu mai târziu, după abdicarea lui Carol al II-lea.

La 10 mai 1941, de Ziua Națională a României, prin decret semnat de Ion Antonescu, a fost înaintat la gradul de mareșal, bastonul fiindu-i înmânat de conducătorul statului. După colaborarea României cu Germania în al Doilea Război Mondial și după ce forțele sovietice au intrat în România, a organizat arestarea lui Antonescu în 23 august 1944.

JUSTIȚIE Fostul lider al grupării Sportivilor, unul dintre cei mai periculoși infractori, a fost EXTRĂDAT din Italia și este încarcerat în Penitenciarul Rahova

00:39

ÎN OPOZIȚIE Rectorul SNSPA, Remus Pricopie: „Este bine că USR nu a intrat la guvernare. Asta era o altă idee total greșită ca toți să aibă un singur candidat”

00:17

Pe 6 martie 1945, presiunile Uniunii Sovietice l-au forțat pe Mihai să numească un guvern pro-sovietic dominat de Partidul Comunist Român, prim ministru fiind numit Petru Groza. Sub regimul comunist, a funcționat ca un simplu șef de stat fără autoritate.

În iulie 1945, Stalin l-a decorat cu Ordinul Victoria pentru curajul personal dovedit în răsturnarea lui Antonescu, cât și în semn de recunoștință pentru ordinul de încetare a focului emis de Rege în lovitura de stat, ordin care a grăbit avansul Armatei Roșii și scurtarea războilui cu cel puțin șase luni.

Între august 1945 și ianuarie 1946, prin ceea ce s-a numit mai târziu „greva regală”, a încercat, fără succes, să se opună guvernului comunist al lui Petru Groza, refuzând să-i semneze decretele. La presiuni sovietice, britanice și americane, a renunțat în cele din urmă la opoziția sa față de guvernul comunist, încetând să-i mai ceară demisia. În noiembrie 1947, a călătorit la Londra la nunta viitoarei Regine Elisabeta a II-a, ocazie cu care a cunoscut-o pe Prințesa Ana de Bourbon-Parma, care urma să-i devină soție.

A fost obligat să abdice în 30 decembrie 1947 și s-a exilat în Versoix (Elveția).

În martie 1948, denunță abdicarea sa ca fiind smulsă cu forța și ilegală. În iunie 1948 s-a căsătorit cu Prințesa Ana de Bourbon-Parma, cunoscută și sub numele de Regina Ana a României, cu care are cinci fiice.

În 1948, autoritățile române comuniste i-au retras cetățenia română; a locuit în Marea Britanie și apoi în Elveția.

După revoluție, pe 25 decembrie 1990 i se permite să vină în țară pentru 24 de ore pentru a participa la slujba de Crăciun de la Curtea de Argeș. Deplasarea sa este blocată de poliție și e întors din drum și obligat să părăsească România. Se întoarce în 1992 pentru sărbătorile de Paște.

În 1997, după înfrângerea electorală a lui Iliescu de către președintele Emil Constantinescu, România a acordat înapoi Regelui Mihai cetățenia română și i-a permis din nou să viziteze țara.

După îndelungi dispute între Casa Regală și statul român, familia regală a ajuns la o înțelegere cu autoritățile de la București, „reconcilierea” de la 20 mai 2001 incluzând și retrocedarea unei părți a averii regale.

Pe 31 decembrie 2007, Regele Mihai a eliminat din statutul Casei Regale interdicția ca femeile să acceadă la tron și a desemnat-o pe Principesa Margareta succesor dinastic. Decizia a fost oficializată prin semnarea de către fostul suveran a noului statut al Casei Regale prin care se renunță la practica și principiile legii salice, potrivit căreia moștenitorul tronului nu putea fi decât un bărbat.

„Fiica mea cea mare, Principesa Margareta, va fi succesorul meu dinastic și Șef al Casei Regale a României, după moartea mea. În cazul în care Națiunea româna si Parlamentul României vor considera potrivită folosirea monarhiei ca formaă de guvernamânt, solicit Parlamentului să renunțe la aplicarea Legii Salice, care nu corespunde nici drepturilor din Europa de astăzi, nici valorilor societății românești. Până când aceste lucruri se vor întampla, Principesa Margareta va rămâne, după moartea mea, Șeful Casei Regale a României și Custode al Coroanei României”, se arata în anexa documentului semnat de fostul suveran și intitulat „Normele Fundamentale ale Familiei Regale a României”.

La 25 octombrie 2011, pentru prima dată de la abdicare, Regele Mihai a fost invitat să susțină un discurs în fața Camerelor reunite ale Parlamentului. „Doamnelor și domnilor senatori și deputați, sunt mai bine de 60 de ani de când m-am adresat ultima oară națiunii de la tribuna Parlamentului. Am primit cu bucurie și cu speranță invitația. Prima noastră datorie este să ne amintim de toți cei care au murit pentru independența noastră în toate războaiele pe care a trebuit să le ducem și în decembrie 1989. Nu putem avea viitor fără a respecta trecutul. Oamenii călătoresc și încearcă să își consolideze familia și viața spre binele generațiilor viitoare. România a evoluat mult în ultimele două decenii. Drumul nostru ireversibil către UE și NATO nu ar fi fost posibil fără acțiunea pentru libertate și democrație a legislativului românesc din 1989”, a spus Regele Mihai în fața Parlamentului.

„Am servit națiunea română de-a lungul unei vieți lungi și pline de evenimente, multe nefericite. După 84 de ani de când am devenit rege pot spune că cele mai importante lucruri de dobândit după libertate și democrație sunt și demnitatea. Democrația trebuie să îmbogățească arta cârmuirii, nu să o sărăcească. România, ca și toate țările din Europa, are nevoie de cârmuitori respectați și pricepuți. Nu trebuie niciodată uitați românii și pământurile românești care ne-au fost luate, ca urmare a împărțirilor Europei în sfere de influență. Este dreptul lor să decidă dacă vor să trăiască în țara noastră sau dacă vor să rămână separați. Jurământul meu a fost făcut și continuă să fie valabil pentru toți românii. Ei sunt toți parte a națiunii noastre și așa vor rămâne totdeauna”, a mai spus Regele Mihai.

Pe 10 august 2015, Regele Mihai l-a exclus din linia de succesiune ;i i-a retras titlui Principelui Nicolae.

„În calitate de Șef al Casei și Familiei Regale ale României, Regele Mihai a luat deciziile de mai sus cu gândul la România timpurilor care vor veni după încheierea domniei și vieții fiicei sale, Margareta, Custodele Coroanei. Majestatea Sa a afirmat că Familia Regală și societatea românească din acele vremuri vor avea nevoie de o cârmuire sub semnul modestiei, bine cumpănită, cu principii morale, respect și mereu cu gândul la ceilalți”, se arata în comunicatul Casei Regale.