Regulamentul de urbanism aferent Muzeului Antipa nu permite construirea în zona vizată pentru Muzeul Holocaustului

Conducerea Muzeului Antipa a solicitat Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” un punct de vedere privind potențiala amplasare a Muzeului Național al Evreilor și al Holocaustului din România în parcul instituției de istorie naturală. Este vorba, mai precis, de partea de parc situată între Muzeul Antipa și Muzeul Țăranului Român, o suprafață de 5.300 de metri pătrați.

Solicitarea a venit în contextul în care Ministerul Culturii a anunțat, săptămâna trecută, că va fi creat un complex din Muzeul Țăranului, Muzeul Antipa, Muzeul Satului și viitorul Muzeu al Holocaustului, iar, pentru acesta din urmă, se are în vedere spațiul existent între Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” și Muzeul Național al Țăranului Român. Spațiul vizat reprezintă 45% din parcul Muzeului Antipa.

„Ca urmare a declarațiilor referitoare la o potențială amplasare a Muzeului Național al Evreilor și al Holocaustului din România pe terenul aferent Muzeului Național de Istorie Naturală «Grigore Antipa», instituția noastră a contactat Universitatea de Arhitectură și Urbanism «Ion Mincu». Aceasta, prin Centrul său de Cercetare, Expertiză și Consultanță, a luat parte la elaborarea planului urbanistic zonal și a planului de reglementări al zonei protejate în care se află muzeul nostru. Considerând această instituție ca fiind cea mai competentă pentru a emite o interpretare a acestor reglementări, am cerut acestora un punct de vedere asupra potențialului de dezvoltare al acestei zone. Răspunsul acestora a fost unul fără echivoc și în perfectă concordanță cu opinia experților în muzeografie și a lumii academice din România”, se arată într-un text remis, miercuri, MEDIAFAX, de Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” din București.

În punctul de vedere formulat de prof. dr. arh. Dan Marin, șef proiect PUZ Zone construite protejate – Municipiul București, se arată că, „având în vedere intervențiile permise de regulamentul de urbanism aferent zonei construite protejate nr. 84 «Parcul Kiseleff-Delavrancea» – « conservarea spațiilor, construcțiilor și plantației valoroase existente» – și condițiile specifice ale parcelei Muzeului Național de Istorie Naturală «Grigore Antipa», în planșa de reglementări o posibilă extindere a muzeului este amplasată spre Bd. Ion Mihalache (aliniere indicată cu linie albastră), nu spre Șoseaua Kiseleff. Sensul acestei poziționări și al restrângerii ocupării terenului este cel de a proteja spațiul verde situat între clădirea muzeului și limita de proprietate spre Muzeul Țăranului Român («spațiu verde amenajat») și de a păstra dominația vegetației dense și înalte în imaginea Șoselei Kiseleff și a conexiunii ei cu Piața Victoriei”.

Ca parte a PUZ Zone construite protejate – Municipiul București, prevederile regulamentului aferent zonei nr. 84 „Parcul Kiseleff-Delavrancea” se întemeiază pe argumente istorice, culturale și morfologice.

„Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” (1903 – 1906), Muzeul Național de Geologie (1906 – 1924) și Muzeul Țăranului Român (inițial Muzeul de Etnografie și Artă Națională, 1912 – 1941) sunt legate nu numai de proximitatea și de misiunea lor culturală, ci și de o altă caracteristică comună: au fost construite urmând un același model de factură romantică, ca edificii amplasate în interiorul unor mari spații plantate. Împreună, ele fac parte din scenariul urbanistic mai amplu al zonei de parcuri din nordul Bucureștiului, care s-a constituit în timp, începând cu amenajarea în anii 1840 a Șoselei și Grădinii Kiseleff, continuând cu trasarea Șoselei Jianu (astăzi Bulevardul Aviatorilor) și terminând cu amenajarea Parcului Național și a Muzeului Satului în primele decenii ale secolului XX. Din aceste motive, întreaga zonă construită protejată a fost caracterizată în regulament drept un «parc istoric semnificativ; martor al structurii și imaginii Bucureștiului»”, se mai arată în documentul transmis de Universitatea „Ion Mincu” conducerii Muzeului Antipa.

Densitatea redusă a construcțiilor și plantația masivă contribuie în mod decisiv la definirea valorii parcului, „care necesită un grad de protecție maxim și exclusiv intervenții apte de a-i conserva și potența calitățile principale, începând cu cea de spațiu verde”, se arată în același punct de vedere.

„Restrângând discuția la Muzeul Național de Istorie Naturală «Grigore Antipa», monument istoric de grupa A, spațiul din vecinătatea sa imediată a fost conceput ca o grădină a muzeului, așa cum. apare și în planul Bucureștiului din 1911. Ca martor al viziunii inițiale de amenajare urbanistică și peisagistică a zonei, acest spațiu este parte integrantă a substanței monumentului și a semnificației sale istorico-culturale”, se explică în același document.

Într-un comunicat publicat pe site-ul Ministerului Culturii se arată că, „având în vedere articolele apărute în presa de astăzi, 18.07.2019, referitoare la înființarea Muzeului Holocaustului, Ministerul Culturii și Identității Naționale face următoarele precizări: va fi creat un complex muzeal care să cuprindă Muzeul Național al Satului «Dimitrie Gusti», Muzeul Național al Țăranului Român, Muzeul Național de Istorie Naturală «Grigore Antipa» și viitorul Muzeu Național de Istorie a Evreilor și al Holocaustului din România, pentru care se are în vedere locația existentă între Muzeul Național de Istorie Naturală «Grigore Antipa» și Muzeul Național al Țăranului Român”,

Comunicatul Ministerului Culturii părea să contrazică afirmațiile făcute cu câteva ore mai devreme de ministrul Culturii, Daniel Breaz, dar nu făcea decât să reformuleze declarația vagă a oficialului.

Ministrul Daniel Breaz a afirmat, pe 18 iulie, la prezentarea bilanțului Ministerului Culturii și Identității Naționale pentru primele șase luni din anul 2019, că „Nu există nicio dispută cu Muzeul Antipa. Sunt subiecte de presă, e o scrisoare deschisă și chiar le-am mulțumit celor care au scris acea scrisoare în care au prezentat o anumită situație, pentru eleganța… și sincer vorbesc aici, nu sunt nici ironic… chiar au fost eleganți în acea scrisoare deschisă. Clar, Guvernul României are în programul de guvernare înființarea acestui Muzeu al Holocaustului (…). Avem susținerea, după cum ați văzut în acea scrisoare deschisă, inclusiv din partea Academiei Române. Deci, toți spun că este necesară construirea unui astfel de muzeu. În momentul de față, suntem și elaborăm o hotărâre de guvern de înființare a acestui muzeu. Nimeni nu a spus «acolo se va face muzeul respectiv». După ce se va înființa muzeul, vom decide și, de comun acord, poate și cu o consultare publică, vom vedea unde vom înființa muzeul respectiv. Vom vedea după ce vom încheia toate aceste demersuri legate de hotărârea guvernamentală. Acolo unde ne permite legea, acolo unde ne permite PUZ-ul, PUD-ul municipiului București vom găsi o soluție astfel încât să putem înființa acest muzeu. Mă repet, locația nu a fost stabilită pe terenul dintre Muzeul Antipa și Muzeul Țăranului Român, ca să exclud din start orice speculație”.

După anunțul făcut de Ministerul Culturii, conducerea Muzeului Antipa a transmis într-un comunicat, remis MEDIAFAX pe 19 iulie, că se arată contrariată de dezacordul dintre Ministerul și ministrul Culturii privind crearea unui complex care să cuprindă Muzeul Țăranului, Muzeul Antipa, viitorul Muzeu al Holocausului și Muzeul Satului: „Ideea unui complex muzeal care reunește muzee atât de diferite este destul de ciudată”.

În același comunicat, Luis Ovidiu Popa, directorul general al Muzeului Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” din București, a spus că salută ideea unor consultări publice pentru a decide amplasamentul noului Muzeu Național de Istorie a Evreilor și al Holocaustului.