Regulamentul privind terasele din Centrul Vechi, extins la toate zonele protejate ale Bucureștiului

Organizarea și funcționarea teraselor sezoniere amplasate în Centrul Istoric al Municipiului Bucuresti au fost reglementate prin Dispoziția Primarului General nr. 194/04.03.2013, se arată într-un comunicat al PMB.

Printr-o altă dipoziție a primarului, din 7 aprilie, a fost extinsă zona de aplicare a regulamentului pe întregul teritoriu de competență de acordare a autorizațiilor de construire și de avizare al PMB, conform Legii nr. 50/1991 (inclusiv celelalte zone construite protejate).

Regulamentul adoptat în 2013 a fost aplicat din data de 15 martie a acelui an.

Dispoziția prevede că terasele sezoniere din Centrul Istoric pot funcționa pe domeniul public sau privat al municipiului și pe terenuri proprietate privată a persoanelor fizice sau juridice pe o perioadă de timp determinată, cuprinsă în intervalul 15 martie – 15 noiembrie al fiecărui an.

Potrivit dispoziției, terasele sezoniere pot fi amplasate numai în locurile pentru care se obține aviz de la Direcția Generală Dezvoltare Urbană din cadrul Primăriei Municipiului București (PMB). Amplasamantele vor fi aprobate în ordinea primirii solicitărilor, spațiul alocat terasei neputând depăși lungimea fațadei localului. La avizare, trebuie să se urmărească, pe cât posibil, ca terasele învecinate să aibă lățimi egale.

Poate fi avizată amplasarea teraselor pe totuare care au lățimea minimă de trei metri, cu obligația de a se păstra un spațiu liber pentru circulația pietonilor, înspre carosabil, cu lățimea minimă de 1,50 metri, precum și pe partea carosabilă a străzilor exclusiv pietonale, cu condiția de a păstra o zonă liberă cu lățimea de patru metri, pentru intervențiile de urgență.

Pentru delimitarea teraselor, pot fi folosiți parapeți mobili, realizați exclusiv din lemn și/sau metal cu înălțimea maximă de un metru, și/sau aranjamente florale verzi, care trebuie întreținute. Sunt interzise, conform dispoziției, jardinierele de plastic și a plantelor decorative artificiale. Totodată, se interzic construirea platformelor, utilizarea covoarelor din materiale plastice, mobilierul pliant sau din plastic.

Mobilierul, care va fi, de asemenea, avizat de Direcția Dezvoltare Urbană, va fi compus din seturi identice, cu o structură din lemn, răchită sau metal, în concordanță cu arhitectura clădirilor și restul elementelor care alcătuiesc terasa, evitându-se culorle stridente. Umbrelele teraselor din Centrul Vechi nu trebuie să aibă alte culori decât cele din cromatica alb-beige, iar amplasarea de cortine de protecție împotriva vântului și ploii pe terase este interzisă, se mai precizează în dispoziția dată de Oprescu.

De asemenea, nu pot fi amplasate pe terasă piese de mobilier pentru pregătirea produselor sau spălarea veselei, vitrine sau standuri de prezentare a produselor și nici televizoare, plasme sau video-proiectoare. Singura publicitate permisă este cea pentru local și pentru firma contractată pentru amenajarea terasei, cu respectarea paletei cromatice și achitarea taxei de publicitate.

Muzica și spectacolele live organizate pe terase se vor termina la ora 22.00, potrivit unei alte prevederi din dispoziție.

Organizarea de evenimente festive private, precum nunți și botezuri, pe terasele din Centrul Istoric este interzisă.

Dispoziția edilului a fost emisă după ce Regulamentul privind organizarea și funcționarea teraselor sezoniere în perimetrul Centrului Istoric nu a întrunit numărul de voturi pentru a fi adoptat în ședința Consiliului General al Municipiului București (CGMB) din 25 februarie 2013.

Asociația Comercianților din Centrul Istoric al Capitalei ceruse, pe 1 martie 2013, adoptarea regulamentului privind funcționarea teraselor, în lipsa căruia proprietarii de localuri nu pot alcătui un plan de afaceri pentru vară.

Mugur Mihăescu, vicepreședintele ACCI, a arătat că membrii asociației își plătesc taxele și impozitele la timp și doresc să fie reglementați, amintind că regulamentul la care asociația a lucrat alături de Primăria Capitalei, timp de doi-trei ani, nu a fost adoptat în CGMB.

Reprezentanții ACCI au reclamat și faptul că proprietarii de localuri trebuie să obțină autorizații, să plătească taxe și să se supună atât controalelor Primăriei Capitalei, cât și celor ale Primăriei Sectorului 3 și au cerut înființarea unui Birou unic pentru Centrul Istoric.

Mihăescu a mai arătat în conferință că, dacă în 2005 – 2007, Centrul Istoric era o afacere de trei milioane de euro, cifra de afaceri a ajuns să crească până în 2013 în jurul a 200 de milioane de euro. În Centrul Istoric existau atunci aproximativ 200 de spații, cu 8.000 de salariați iarna și 10.000 vara, iar zona era vizitată săptămânal de circa 100.000 de turiști români și străini.