Remus Truică, la DNA pentru perchezițiile informatice în dosarul retrocedărilor

Procurorii DNA fac în aceste zile percheziții informatice în dosarul privind retrocedările ilegale în care sunt cercetați Remus Truică, Prințul Paul, Dan Andronic, Claudiu Mateescu, Marius Marcovici și Robert Roșu.

Astfel, aceștia sunt chemați rând pe rând la sediul DNA central pentru a asista la proceduri.

Remus Truică este cercetat în arest la domiciliu în dosarul în care este acuzat de constituirea unui grup infracțional organizat în vederea obținerii unor decizii de retrocedare ilegale pentru imobile din județul Ilfov, printre care și Ferma Băneasa. Prejudiciul estimat în dosar este de peste 135 de milioane de euro.

Prințul Paul, beneficiar al acestor retrocedări, este cercetat tot în arest la domiciliu, iar Dan Andronic, Claudiu Mateescu și Marius Marcovici sunt cercetați sub control judiciar.

Remus Truică este acuzat de procurorii DNA de constituirea unui grup infracțional organizat, trafic de influență, spălare a banilor, complicitate la abuz în serviciu și dare de mită, prințul Paul, de cumpărare de influență, spălarea banilor și complicitate la abuz în serviciu, Dan Andronic, de constituirea unui grup infracțional organizat, în forma aderării, și complicitate la trafic de influență, avocatul Robert Roșu, de constituirea unui grup infracțional organizat, trafic de influență, complicitate la spălarea banilor și complicitate la abuz în serviciu, Marius Marcovici, de constituirea unui grup infracțional organizat, complicitate la trafic de influență și spălarea banilor, iar Claudiu Mateescu, de constituirea unui grup infracțional organizat, în forma aderării, și complicitate la trafic de influență.

Potrivit procurorilor DNA Brașov, începând din anul 2006, prințul Paul i-a promis lui Remus Truică și asociaților lui din grupul infracțional, între care Robert Roșu, Marius Marcovici, Lucian Mateescu și Dan Andronic, o cotă parte importantă, între 50% și 80%, din valoarea bunurilor pe care le revendica și, ulterior, le-a și dat acestora bunurile, pe măsura obținerii lor, în schimbul intervenției membrilor grupului pe lângă funcționari publici cu atribuții în reconstituirea sau retrocedarea dreptului de proprietate din București și din alte județe sau pe lângă judecători.

Prințul Paul, Remus Truică și ceilalți membri ai grupului „au ascuns natura ilicită a înțelegerii, prin încheierea în 1 noiembrie 2006 a unui contract de cesiune, cu privire la bunurile aflate în proceduri administrative sau judiciare de restituire a proprietății, între prințul Paul și SC Reciplia SRL, reprezentată de Remus Truică”, conform DNA.

„În concret, acest contract redactat de Robert Roșu prevede că Paul Philipe al României, în calitate de cedent, transmite/cesionează fără nicio rezervă, cu titlu oneros, toate drepturile sale prezente și viitoare asupra unor bunuri imobile, enumerate și identificate în contract (între care și Ferma Băneasa cu un teren în suprafață de 28,63 hectare). Reciplia SRL se obligă să plătească în anumite condiții o sumă de bani și să asigure sprijin și asistență în legătură cu bunurile aflate în proceduri administrative sau judiciare de restituire. Ulterior, ca urmare a acestui act, Paul Philipe al României a semnat alte înscrisuri/contracte prin care s-a urmărit ascunderea provenienței ilicite a bunurilor retrocedate, antecontracte de vânzare-cumpărare, înțelegeri («înțelegerea» din 13 aprilie 2011 și actul adițional la aceasta)”, a precizat DNA.

Conform sursei citate, în cursul anului 2008, ca urmare a unei notificări făcute de prințul Paul, având ca obiect Ferma regală Băneasa, transmisă spre soluționare Institutului pentru Cercetare Dezvoltare pentru Protecția Plantelor București, prințul, urmărind obținerea de foloase necuvenite, împreună cu Robert Roșu și Remus Truică, l-a ajutat pe directorul institutului să îi determine pe membrii Consiliului de Administrație să aprobe solicitarea depusă cu încălcarea dispozițiilor legale.

„Aceasta, în condițiile în care Paul Philippe al României cunoștea că documentația este incompletă și nu sunt îndeplinite condițiile legii pentru retrocedarea terenului. Acesta a și participat la discuțiile din ședința Consiliului de Administrație al institutului și a exercitat presiuni asupra membrilor acestuia (prin invocarea descendenței sale, dar și a unor pretenții de daune în cazul respingerii cererii). Drept urmare, prin decizia nr. 30 din 26 septembrie 2008, Consiliul de Administrație al Institutului a dispus, cu încălcarea dispozițiilor art. 8 din Legea nr.10/2001, restituirea în natură a Fermei regale Băneasa, iar în aceeași zi a fost încheiat și protocolul de predare-preluare al terenului, cu toate că acesta nu fusese identificat”, a mai arătat DNA.

Anchetatorii susțin că decizia de restituire este abuzivă, „cererea nefiind însoțită de documente justificative din care să rezulte calitatea de moștenitor îndreptățit sau incidența Legii 10/2001 raportat la situarea terenului, iar acesta nu a fost identificat potrivit legii, cauzându-se prejudicierea statului român cu suma de 135.874.800 euro (echivalent a 500.399.713 lei)”.

În 2013, prințul Paul a dat în judecată Ministerul Transporturilor, Ministerul Sănătății și alte instituții, cerând restituirea a 57.370 mp din fosta Fermă regală Băneasa și plata unor despăgubiri pentru 25.642,96 metri pătrați din aceeași proprietate.

În 6 decembrie 2013, Tribunalul București i-a admis cererea și a obligat Institutul de Cercetare- Dezvoltare pentru Protecția Plantelor să emită dispoziția de acordare de măsuri reparatorii pentru suprafața de 25.642,96 mp din imobil, în condițiile Legii 165/2013.

Prințul Paul a mai cerut instanței obligarea Regiei Autonome Administrația Română a Serviciilor de Trafic Aerian ROMATSA și Ministerului Transporturilor la restituirea în natură a suprafeței de 28.780 mp și obligarea Ministerului Sănătății și Institutului Național de Cercetare- Dezvoltare pentru Microbiologie și Imunologie „Cantacuzino” la restituirea în natură a 28.590 de metri pătrați din imobilul de 268.764 mp, cunoscut ca Ferma regala Băneasa.

De asemenea, prințul Paul a solicitat, în situația în care restituirea terenurilor în natură nu este posibilă, obligarea pârâților la acordarea unor imobile de aceeași valoare în compensare sau acordarea de măsuri reparatorii.