REPORTAJ „Și eu sunt Alexandra”. Cum a schimbat un oraș, un copil de 15 ani: Ea este eroina! De la ea se vor mai depista multe alte lucruri. E normal să-mi fie frică

În zona centrală a orașului Caracal, oamenii nu se feresc să vorbească despre impactul pe care crimele comise de Gheorghe Dincă, poate cel mai feroce criminal în serie de la Rîmaru încoace, l-a avut asupra lor.

Femei care locuiesc singure se vor gândi de două la siguranța lor înainte să intre în scara blocului, bunicile unor adolescente se vor teme mai mult atunci când se va face ora la care nepoatele lor trebuie să se întoarcă acasă, iar bărbații, deși vor să pară puternici, se vor pregăti cu mai multă îndârjire pentru a-și apăra femeile din familie.

Crimele din Caracal au pus o umbră pe oraș, astfel încât atmosfera e una apăsătoare și, poate, de neputință. Într-un fel sau altul, după Gheorghe Dincă, nimeni în România nu va mai fi superficial cu propria siguranță. Iar în Caracal, acest sentiment este mai prezent ca oricând.

În apropierea farmaciei, de unde Gheorge Dincă și-a cumpărat medicamente, o femeie în vârstă este speriată de cele întâmplate și revoltată în același timp de momentele dramatice prin care a fost nevoită să treacă o copilă de 15 ani. Ea spune că nu mai poate dormi noaptea și că se teme pentru viața ei.

„Vai de capul meu! Credeți-mă că noaptea nu mai pot să mă odihnesc! Deja numai ceea ce văd la televizor m-a înfiorat. Chiar și acum, când merg, mi se pare că văd în fața ochilor acel monstru, acel nenorocit, acel criminal, care a luat viața unui copil nevinovat. Nu știu, eu zic pedepsire cu moartea. Asta trebuie! Asta, asta, pentru că nu se poate… Credeți-mă că mi-e frică! Eu sunt și singură, dorm și singură în casă, copiii îmi sunt plecați și când aud câinele lătrând, zic Doamne, telefonul cel puțin să-l am lângă mine! Dar dacă îmi ia telefonul, dar dacă îmi pune mâna la gură? Credeți-mă, e ceva de disperat! Ceva de necrezut! N-am pomenit așa de ceva în țara noastră, în România noastră!”, spune, îngrozită, femeia.

De departe se văd venind o bunică, însoțită de nepoata ei. Fata pare a fi apropiată ca vârstă de Alexandra. Le întreb direct dacă acum se tem mai mult decât înainte. Cu toate că adolescenta pare mai curajoasă, bunica spune cu tot sufletul că îi este frică și că, desi avea de gând să renunțe la obiceiul de a-și mai însoți nepoata la școală, acum nu mai e atât de convinsă că decizia de a-i oferi celei mici independența e una corectă.

„E normal să-mi fie frică. Pentru ea (își arată nepoata-n.r.), chiar ne gândeam, trebuie s-o ducem la școală în fiecare zi”, susține femeia, care precizează că fata este în clasa a opta.

În timp ce adolescenta pare stânjenită de răspuns, bunica își continuă discursul: „N-am mai dus-o chiar așa, că am zis că e mare, dar acum ne-am pierdut încrederea. Chiar nu știu ce să cred, criminalul spune o dată așa, o dată așa… Noi tot am învățat-o cum să facă, dar de, cu ăștia nu te pui, nu se știe niciodată!”.

Bărbații pe care i-am întâlnit pe străzile orașului spun, la unison, că trebuie luate măsuri dure pentru ca astfel de evenimente să nu se mai întâmple. Și, în plus, ei cred că aceste crime au așezat o pată pe întregul oraș, una pe care nici măcar timpul nu o va putea șterge.

Un domn între două vârste se declară revoltat de cele întâmplate și spune că dacă nu se vor lua măsuri, nimeni nu se va mai putea simți de acum înainte în siguranță. Mai mult, el crede că Alexandra e eroina care a pus, prin curajul ei, punct unor astfel de întâmplări nefericite.

„Cred că acum trebuie să se ia niște măsuri foarte dure, pentru că asta e una dintre crimele care s-a mediatizat foarte mult, dar, din ce se dă în presă, au fost de-a lungul timpului mai multe fete și persoane de sex feminin care au dispărut până astăzi. Cred că acum a ieșit în evidență problema pentru că organele care trebuiau să se ocupe nu au răspuns prompt la… Fata aia, practic, a fost un erou. Dacă n-ar fi făcut ce a făcut, cred că individul, nenorocitul ăla, cred că ar fi continuat să facă și în continuare ce a făcut”, crede bărbatul.

Sentimentul că Alexandra Măceșanu este o eroină e, cumva, împărtășit de aproape toți locuitorii din Caracal. Și el este cel mai bine transmis de un fost cadru didactic din zonă, profesoara pensionară Natalia Galiș. Am întâlnit-o vorbind cu niște prieteni în centrul orașului, toți afectați de întâmplările atât de mediatizate din ultimele zile.

„Pentru mine, această elevă a Liceului Mihai Viteazu este eroina întregii țări. Nu numai a acestei localități, localitatea noastră. Ea este eroina! Pentru că de la ea se vor mai depista multe alte lucruri. A plătit cu viața ei, da, așa este! Dar vă spun că invididul ăsta, criminalul ăsta, credeți dumneavoastră că nu se știa de el de Poliția din Caracal, de Poliția județeană? Da, se știa! Era în evidența lor sigur! El făcea taximetrie ilegală! Cum să nu știi tu, să nu ai în evidență asemenea caractere ale municipalității, dar eu cred că este într-o rețea de trafic de persoane, precis! Sigur! Am urmărit în permanență situația de când s-a declanșat și mi-a plăcut de procurorul de la DIICOT București, dar după mine este meritul fetei. N-au fost în stare să depisteze casa unde s-a întâmplat. N-am cunoscut-o pe fetiță, că sunt la pensie, dar colegele îmi spuneau că este o elevă bună și implicată în activități culturale la nivel de liceu, Și să știți că este o mare pierdere! Și vă mai spun ceva, dacă nu era nepoata lui Cumpănașu nu se rezolva nimic. Se punea batista pe țambal, cum s-a pus cu cealaltă, Luiza. Probabil sunteți informată că părinții au început să primească și de o parte și de alta amenințări. Deci este clar că el face parte dintr-o rețea foarte serioasă nu numai în Olt, și pe Dolj”, susține profesoara.

În aceeași zonă centrală a Caracalului, întâlnesc o altă bunică, însoțită de nepoata ei. Aceasta admite că, după cele întâmplate, se teme, un sentiment împărtășit și de bunica ei.

„Suntem îngroziți de cele ce s-au întâmplat. Îmi pare foarte rău, nespus de mult, niște suflete nevinovate… Am și eu o fetiță, cu care merg la școală în permanență. O duc, o iau, cu grijă să nu se întâmple ceva. Și înainte de eveniment, în fiecare zi, sunt bunică, la ora 11.00 îmi iau copilul de la școală și vin cu el de mână. Îmi pare foarte rău! Îmi pare rău de acești părinți. Sunt alături de acești părinți”, spune femeia.

Chiar în fața farmaciei de unde Gheorghe Dincă și-ar fi cumpărat medicamente, două femei, pensionare, dezbat chiar acest subiect.

„N-am cuvinte să vorbesc despre acest om, să știți. Era de urmărit, ca să vedem noi ce poate să facă un om. Iar cât privește poliția, pe mine… Care polițai poate să facă așa ceva?… Convorbirile fetei cu așa… Unde a fost omul ăsta până acum? Și în ce fel au vorbit milițienii este sub orice critică”, crede una dintre ele.

Cealaltă amintește însă de curajul incredibil al Alexandrei Măceșanu. „Un copil de 15 ani să aibă atât curaj, încât să se înfrunte cu un…”, în timp ce prima femeie completează: „Să vezi tot ce e în jurul tău, asta e ceva ce nu făcea niciun bărbat, darămite un copil!”.

Oamenii din Caracal admit că au primit o lecție de curaj de la un copil. Alexandra.