Reporteri fără Frontiere anunță: România, în fața Statelor Unite în Indexul Global al Libertății Presei 2019/ Ura față de jurnaliști s-a transformat în violență
Starea peisajului mediatic actual și puțina considerație manifestată de autorități față de jurnalism și presă în general pun în lumină o cenzură politică în creștere. De asemenea, în redacții se manifestă o autocenzură în creștere. Presa s-a transformat progresiv într-un instrument de propagandă politică: media sunt politizate, mecanismele lor de finanțare sunt puțin transparente, unele corupte, politicile editoriale depind de interesele proprietarilor de companii media – atât de multe fenomene teoretic îngrijorătoare au devenit o normă în România, spun autorii raportului.
Pare că obiectivul responsabililor politici la putere este de a evita eventuale pedepse cu închisoarea modificând legi anti-corupție și asigurând un control al sistemului judiciar și al tribunalelor.
Coaliția guvernamentală a înlocuit o parte din conducerea audiovizualului public și l-a făcut dependent de bugetul de stat.
În ceea ce privește Consiliul Național al Audiovizualului, acesta nu asigură cu adevărat rolul de organism de reglementare și nu condamnă abuzurile. Peste zece proprietari de companii media au fost puși sub acuzare și fac obiectul unor anchete penale inițiate de Parchetul General și Direcția Națională Anticorupție.
Pe de altă parte, autoritățile fac constant presiuni asupra jurnaliștilor pentru a-și divulga sursele și încearcă să reducă la tăcere vocile critice la adresa sistemului.
Agenți guvernamentali care se dau jurnaliști sunt infiltrați în redacții.
Puținele companii media independente reușesc cu greu să reziste în fața marilor grupuri din domeniu, dar sunt ținta unor controale financiare abuzive, de fiecare dată când publică subiecte sensibile care au ca țintă puterea politică.
O nouă unealtă este folosită de autorități, companii și persoane private – regulamentul general privind protecția datelor, prin care se refuză accesul la informații și care este folosit și pentru amenințarea și urmărirea în justiție a jurnaliștilor după publicarea unor anchete, mai spun cei de la Reporteri fără Frontiere.
Reporteri fără Frontiere: Ura față de jurnaliști s-a transformat în violență
Ura față de jurnaliști s-a transformat în violență, avertizează Reporteri fără Frontiere (RSF) în ediția din anul 2019 a Indexului Global al Libertății Presei, publicat, joi, pe site-ul oficial al organizației neguvernamentale.
Pe harta lumii, doar 24% dintre cele 180 de țări și teritorii monitorizate afișează o situație „bună” sau „mai degrabă bună” în ceea ce privește libertatea presei, față de 26% în 2018.
„Ostilitatea față de jurnaliști, a se citi ura alimentată în numeroase țări de lideri politici, a sfârșit prin a se transforma în acte de violență mai grave și mai frecvente”, a subliniat RSF.
Organizația a constatat „o creștere a pericolelor și, respectiv, un nivel de teamă inedit de ridicat în unele locuri” în rândul jurnaliștilor. Hărțuirea, amenințarea cu moartea, arestările arbitrare sunt din ce în ce mai întâlnite printre ceea ce sunt numite „riscurile meseriei”.
În SUA, aflate pe locul al 48-lea, imediat după România (care a coborât trei poziții față de anul trecut), climatul este din ce în ce mai ostil. „Jurnaliștii americani sunt mai mult ca oricând ținta amenințărilor cu moartea” și apelează din ce în ce mai frecvent la companii private pentru protecția personală, spun cei de la RSF. În luna iunie 2018, patru jurnaliști și un angajat al cotidianului Capital Gazette din statul american Maine au murit împușcați.
În coada clasamentului, poziție ocupată anul trecut de Coreea de Nord, se află anul acesta Turkmenistan, unde majoritatea companiilor media sunt controlate de stat, iar puținii corespondenți clandestini în exil sunt „vânați fără încetare”, scriu cei de la RSF.
În Vietnam, ca și în China, presa oficială controlează dezbaterile publice, iar zeci de jurnaliști, profesioniști și liber profesioniști, se află în închisori.
„Țările-laborator pentru controlul informației sunt din ce în ce mai numeroase”, spune Christophe Deloire, secretar general al RSF. „Există o urgență. Avem nevoie de mai multe modele democratice, dacă nu, aceste contra-modele se vor multiplica”, a mai spus acesta.
Pe de altă parte, pluralismul presei „rezistă din ce în ce mai puțin în fața logicii de concentrare comercială și intereselor economice”, așa cum se întâmplă în Japonia (67) și Australia (21).
În Europa, situația s-a degradat semnificativ.
În această regiune care rămâne sigură, în principiu, jurnaliștii „trebuie să facă față celor mai grave amenințări”, scrie RSF: crime produse în Malta, Slovacia și Bulgaria, atacuri verbale și fizice în Serbia și Muntenegru, un nivel inedit al violențelor în timpul manifestațiilor „vestelor galbene” în Franța (locul 32), din partea polițiștilor, dar și a protestatarilor.
În Indexul Global al Libertății Presei pe 2019, pe primul loc se află Norvegia, urmată, în ordine, de Finlanda, Suedia, Olanda, Danemarca, Elveția, Noua Zeelandă, Jamaica, Belgia și Costa Rica.
Unele țări au raportat evoluții semnificative, cum este cazul Malysiei, pe locul al 123-lea, în urcare 22 de poziții, Maldive (98, +22), Etiopia (110, +40), Gambia (92, +30).
RSF realizează acest clasament anual punând în evidență violențele comise la adresa jurnaliștilor, pe baza datelor colectate din analizele acestora, de la juriști și specialiști în domeniu din lumea întreagă.
ONG-ul evaluează pentru fiecare teritoriu modul în care sunt respectate principii precum pluralismul, independența media, mediul și autocenzura, cadrul legal, transparența și calitatea infrastructurilor care susțin informația.