Republica Moldova își alege președintele. Cum sunt plasați în sondaje Igor Dodon și Maia Sandu

Pe 1 noiembrie au loc alegerile prezidențiale în Republica Moldova. Peste 3 milioane de alegătorii votează, duminică, cine va fi președintele țării în următorii patru ani. Actualul șef al statului, socialistul Igor Dodon, are 7 contracandidați. Cel mai recent sondaj îl creditează pe Dodon cu 20% dintre opțiunile de vot, iar pe Maia Sandu cu 18%. Ceilalți candidați variază între 7% și 1% din voturi.

Aceste cifre ar putea masca un rezultat mai bun pentru Sandu, deoarece ea este provocată în primul tur de mai mulți candidați pro-europeni. Dacă merge la turul al doilea, acei alegători vor trece probabil la ea, nu la Dodon.

Între timp, Dodon are un singur rival ideologic în primul tur, Renato Usatîi, care este un lider populist pro-rus. Usatîi este cotat cu  7% dintre opțiunile de vot, iar acei alegători sunt susceptibili să treacă în tabăra lui Dodon dacă, așa cum era de așteptat, președintele ajunge în turul doi.

Igor Dodon, favorit atât în primul cât şi în al doilea tur al alegerilor prezidenţiale

Sondajele de opinie realizate în Republica Moldova în ultima lună, de către diferse institute de sondare, îl dau pe Igor Dodon câştigător al primului tur prezidenţial, cu rezultate care variază între 36,4% şi 45,9%, în vreme ce pe locul doi se situează Maia Sandu, cu scoruri între 24,5% şi 33,3%.

Astfel, media acestor sondaje, realizată de alegeri.md arată un scor de 41,5% în favoarea lui Dodon şi 28,5% pentru Sandu, după primul tur.

Însă, mulți analiști cred că șeful statului nu va fi ales din primul tur și că în turul doi de scrutin vor intra actualul președinte pro-rus Igor Dodon și fostul premier Maia Sandu, aceiaşi competitori din runda finală din 2016.

Lista candidaților la alegerile prezindețiale din Republica Moldova

• Renato Usatîi, candidatul Partidului Nostru
• Andrei Năstase, candidatul Platformei DA
• Tudor Deliu, Candidatul PLDM
• Igor Dodon, candidat declarat independent și susținut de PSRM
• Violeta Ivanov, candidatul Partidului Șor
• Maia Sandu, candidatul PAS
• Octavian Țîcu, candidatul PU
• Dorin Chirtoacă, candidatul Mișcării Politice UNIREA

Miza alegerilor este ca Republica Moldova să rămână pe calea spre Europa și să îndeplinească angajamentul față de UE de a democratiza cât mai mult țara.

Alegerile sunt monitorizate de peste 2.000 de observatori naționali și internaționali, iar principala preocupare este legată de riscul fraudării scrutinului, ca în urmă cu patru ani.

Pentru ca alegerile să fie validate, prezenţa la urne trebuie să fie cel puţin o treime din numărul alegătorilor înscrişi în listele electorale (3.287.140 cetăţeni cu drept de vot).

Până la ora 9:30, au votat 150 de mii de oameni, ceea ce reprezintă 5,3% din alegători.

Care sunt problemele majore?

Sandu și Dodon au viziuni foarte diferite pentru viitorul Moldovei și cine ar trebui să fie aliații ei.

Baza lui Dodon se află printre minoritatea vorbitoare de limbă rusă a Moldovei, precum și cu naționaliștii moldoveni, și este aproape de Moscova. Sandu atrage moldoveni mai liberali, orientați spre vest, care vorbesc românește și ar dori să vadă țara să adere la Uniunea Europeană.

Sandu este, de asemenea, populară printre cei 1,2-2 milioane de moldoveni care trăiesc în străinătate, mulți dintre ei muncind în UE și alungați de sărăcie, corupție și lipsa cumplită de perspective în țara lor natală. În 2018, 81% dintre alegătorii de peste mări au votat pentru Sandu.

Dar de data aceasta, spun analiștii, dinamica Rusia vs. Europa, care a definit, fără îndoială, fiecare alegere în Moldova timp de două decenii, a fost umbrită de COVID-19 și de consecințele economice devastatoare ale măsurilor menite să o restricționeze.

„Campania electorală este similară cu cea purtată de Bill Clinton în anii 1990, și anume: «Este economia, o prostie», a spus Radu Magdin, CEO Smartlink Communications din București.

COVID-19 a fost „un schimbător de jocuri”, a spus el, „pentru că ceea ce vedem în sondaje, precum și din discuțiile cu moldovenii este îngrijorarea cu privire la consecințele economice ale virusului”.

Și când vine vorba de economie, majoritatea moldovenilor văd cele mai bune perspective cu Europa, mai degrabă decât cu Rusia și cu Uniunea sa economică eurasiatică. De când Moldova a semnat un acord de asociere cu UE în 2014, 70% din exporturile moldovenești au plecat pe piețele europene.

Care este istoricul politic?

Politica moldovenească a văzut două viziuni, Rusia și Occident, timp de cel puțin două decenii, condusă de Partidul Comunist între 2000 și 2009 și apoi de coaliții de partide pro-europene până în 2019, conduse de trei ori de oligarhul Vladimir Plahotniuc .

În 2019, Plahotniuc a fost acuzat de corupție, demis de la putere și a fugit din Moldova. Moldova era condusă de o mare coaliție care îl prezenta atât pe Dodon, cât și pe Sandu.

Dar acea coaliție a durat scurt, iar Dodon și partidul său au renunțat, guvernând alături de rămășițele Partidului Democrat (PDM) al lui Plahotniuc din octombrie 2019.

Umbra lui Plahotniuc planează în continuare asupra politicii moldovenești, chiar dacă omul însuși este închis în extrădarea SUA care luptă împotriva acuzațiilor de fraudă. Poate fi atât o binecuvântare, cât și un blestem: pe de o parte, aliații și prietenii lui Plahotniuc din Moldova rămân o forță politică importantă, pe de altă parte, asocierea cu corupția influentează publicul votant al țării, în special pe cei săraci.

Care sunt previziunile?

Dodon însuși prezice că între 100.000 și 120.000 de voturi ar putea câștiga pentru el. Multe dintre aceste voturi ar putea proveni de la două grupuri care nu se află în prezent în Moldova, moldoveni care locuiesc în Rusia și – mai controversat – în regiunea separatistă a Transnistriei.

Comisia electorală a Moldovei, CEC, a anunțat recent că 17 secții de votare vor fi deschise în interiorul Rusiei pentru a permite moldovenilor care locuiesc acolo să voteze, semnificativ mai mult decât cele opt care au funcționat în timpul ultimelor alegeri din 2016.

Un total de 60.029 de moldoveni s-au înregistrat pentru a vota în străinătate, a declarat CEC, cu 6.202 din Rusia – adică de 11 ori numărul care a votat la alegerile parlamentare din 2019.

În februarie 2019, 37.000 de alegători au fost transportați din Transnistria, o regiune separatistă care are o prezență militară rusă considerabilă, pentru a sprijini partidele pro-Kremlin, inclusiv a lui Dodon. Sandu a declarat recent că se așteaptă ca tactici similare să fie folosite anul acesta.

„Dodon a organizat și a cumpărat voturi în regiunea transnistreană – aceasta este regiunea separatistă – și am avut o mulțime de dovezi în presă despre faptul că oamenii au fost organizați și transportați și li s-au plătit voturile”, a spus ea.

În același timp, acei alegători de peste mări care au susținut-o pe Sandu în 2016 în masă ar putea fi mai greu să voteze în 2020 din cauza restricțiilor coronavirusului în țări precum Marea Britanie și Franța.

În România, cetățenii moldoveni au la dispoziție posibilitate de a vota în 13 secții de votare

În România cetăţenii moldoveni au la dispoziţie trei secţii: două în Bucureşti şi câte una în alte 11 mari oraşe.

„În România am deschis 13 secţii de votare, practic am acoperit toate judeţele din România. În Bucureşti vor fi deschise două secţii de votare, una aici în incinta ambasadei, alta va fi în centrul istoric al Bucureştiului. Între trei mii şi cinci mii de buletine va fi în fiecare secţie de votare”, a spus Emil Jacotă, însărcinat cu afaceri la Ambasada Republicii Moldova.

În 2016, Dodon a câștigat în fața Maiei Sandu în al doilea tur de scrutin cu o diferență mai mică de 5% și multe acuzații de fraudă electorală.