REȚELELE DE CORUPȚIE DIN JUSTIȚIE: cu cât se cumpără în România o achitare, o eliberare sau un NUP

Rețeaua Nelu Carpen: 4000 euro pentru a îngropa dosarele

În 2012 DNA a destructurat o rețea complexă de trafic de influență creată în jurul șefului Parchetului Judecătoriei Buftea, Nelu Carpen. Potrivit dosarului DNA, procurorul Nelu Carpen a luat mită în repetate rânduri de la inculpații cercetați în dosarele investigate de el sau de parchetul pe care îl conducea. În acest caz mita avea următorul traseu: de la inculpați la avocați și apoi la procuror. În acest caz scopul era ca dosarele în care mituitorii erau cercetați să fie îngropate de procurorul Carpen.

Din descrierea dosarului pe lângă rețeau din care făcea partea Nelu Carpen în care erau angernați avocați și un judecător mai activa și o altă rețea în care avocați și polițiști pretindeau diverse sume de bani unor persoane cercetate sub pretextul că le vor facilita eliberarea sau albirea unor dosare. Nelu Carpen a fost condamnat pe fond la șase ani de închisoare cu executare.

Dosarul procurorului Tomiță Neagu: șpagă în terenuri și vacanțe pentru albirea dosarelor

Potrivit DNA, în perioada 2009-2010 Neagu Tomiță Ionuț, în calitate de prim-procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Cornetu, cu complicitatea lui Zamfirachi Adrian Richartt și Szasz Ovidiu, a pretins, acceptat și primit de la denunțător, cu titlu de mită, bani și bunuri, pentru ca, în schimb, să fie soluționate favorabil dosarele denunțătorului, aflate în lucru la unitatea de parchet condusă de procuror. În aceste dosare, denunțătorul era fie cercetat în calitatea sa de primar, fie erau formate ca urmare a unor plângeri penale ale acestuia împotriva altor persoane.

Tomiță Neagu ar fi primit, în aprilie 2009, un teren situat în comuna Jilava din județul Ilfov, care a fost achitat cu suma de 170.000 de euro de către denunțător.

În schimb, la Parchetul condus de Neagu urma să fie soluționat favorabil un dosar format în urma unei plângeri depuse de denunțător. Formalitățile de achiziționare a terenului care a revenit soților Neagu s-au realizat cu sprijinul lui Szasz Ovidiu, în calitate de împuternicit al vânzătorului.

Anchetatorii îl acuză pe Neagu că, în perioada ianuarie-februarie 2010, a primit, de la același denunțător, prin aceiași intermediari, contravaloarea cheltuielilor (transport, cazare, cheltuieli personale) de aproximativ 10.000 de dolari ocazionate de un sejur petrecut de magistrat și soția acestuia Olimpia Neagu în Las Vegas și Beverly Hills.

Totodată, în cursul lunii februarie 2010, Tomiță Neagu ar fi primit de la denunțător și un televizor în valoare de 8.300 lei.

Judecătoarea Maria David: 200.000 euro pentru 3 ani de închisoare cu executare

Judecătoarea Maria David a fost condamnată definitiv la patru ani de închisoare pentru corupție după ce a primit de la un om de afaceri 200.000 euro pentru a-l scăpa de o sentință de trei ani de închisoare. În acest caz mita a fost dată direct de la inculpat la judecătoarea David care i-a promis că intervine pe lângă alți magistrați care judecau contestația sentinței de 3 ani.

Potrivit procurorilor anticorupție, în perioada noiembrie-decembrie 2009 judecătoarea Maria David ar fi pretins și primit de la omul de afaceri Petru Blanda 200.000 de euro, promițându-i, în schimb, că va interveni pe lângă magistrați din cadrul Curții de Apel Ploiești învestiți cu soluționarea unei acțiuni de contestație în anulare și îi va determina să adopte o soluție favorabilă.

Prin această contestație, Blanda dorea anularea unei decizii penale a Curții de Apel Ploiești prin care fusese condamnat la o pedeapsă de trei ani de închisoare în regim de detenție pentru evaziune fiscală. În 10 decembrie 2009, această acțiune a fost admisă în principiu, iar în 19 aprilie 2010, Curtea de Apel Ploiești a respins ca nefondată contestația în anulare.

Ulterior, împotriva aceleiași decizii de condamnare, Petru Blanda a formulat și o cerere de revizuire, care în 15 noiembrie 2011 a fost respinsă de Judecătoria Târgoviște. Vezi mai multe aici 

Rețeaua Dinu – Costache de la Tribunalul București: 150.000 euro pentru eliberarea lui Dinel Staicu

Cel mai recent caze de corupție din sistemul judiciar este cel al judecătoarelor Viorica Dinu și Antoanela Costache. În cazul celor două procurorii arată că vindeau deciziile de eliberare condiționată a diverșilor inculpați. Această rețea funcționa în felul următor: inculpații transmiteau mita la avocați care apelau ori la un grefier, ori direct la cele două judecătoare. În final judecătoarele urmau să dispună punerea în libertate.

În 15 martie, Curtea de Apel București a decis arestarea preventivă a judecătoarelor Viorica Dinu și Antonela Costache, suspendate de CSM din funcțiile de la Tribunalul București după ce au fost acuzate de luare de mită și trafic de influență pentru soluții în mai multe dosare, printre care și cel al lui Dinel Nuțu (fost Staicu).

Alături de acestea au mai fost arestați avocata Ileana Răducan, Marian Vasile, Angela Cîrlan și Marius Neagu. Instanța a mai dispus cercetarea în libertate a lui Marian Catrin, acesta având interdicție de a părăsi țara. Decizia Curții de Apel București a fost contestată atât de cei șase arestați, cât și de procurorii anticorupție, în cazul lui Marian Catrin.

Potrivit DNA, în același dosar sunt cercetați Sorin Vasilescu, grefier arhivar la Tribunalul București, Daniel Petre, avocat în Baroul București, și soția acestuia, Daniela Petre, pentru care procurorii au luat măsura obligării de a nu părăsi țara pe un termen de 30 de zile, precum și fratele lui Dinel Nuțu (fost Staicu), Marian Staicu.

Judecătoarele Dinu și Costache sunt suspectate că ar fi luat mită pentru a ajuta la eliberarea din arest a lui Dinel Nuțu și pentru a interveni și în alte dosare.

Viorica Dinu este cercetată pentru patru infracțiuni de trafic de influență, din care una în formă continuată, și luare de mită, iar Antonela Costache este acuzată de complicitate la infracțiunea de trafic de influență, luare de mită și trafic de influență, a precizat DNA.